În următoarele 5 minute vei afla:
– De ce nu e indicat să-ți ții toate ouăle într-un coș.
– De ce seamănă începutul burnout-ului cu o poveste de dragoste.
Burnout-ul apare în urma stresului pe care alegem să îl ignorăm pe perioade lungi de timp, iar studiul realizat de Thrive Global România, la începutul anului 2020, arată că doar 49% dintre români sunt cu adevărat mulțumiți de locul de muncă pe care-l au.
Principalele motive sunt salariul prea mic, lipsa de flexibilitate a programului și mediul de lucru stresant. Nici în Marea Britanie lucrurile nu stau mai bine: în anul 2020, simptomele de burnout au fost experimentate de 24% mai mulți angajați britanici față de anul anterior.
Modul în care lucrăm și în care percepem munca este direct influențat de societatea competitivă în care trăim, iar nevoia de a ne proteja sănătatea mentală crește pe zi ce trece. Echilibrul muncă-viață are proporții diferite de la individ la individ, însă statisticile dovedesc că mai avem de învățat în acest domeniu. Drumul de la prima zi la un job nou până la stadiul de burnout cronicizat poate fi mai scurt decât pare la prima vedere, iar dacă experimentezi stres și oboseală, amintește-ți entuziasmul și emoția primei tale zile de muncă: unde au dispărut (dacă au dispărut) și ce s-a întâmplat cu ele pe drum? Vei descoperi în continuare care sunt stadiile pe care le parcurg, în general, angajații de la acea primă zi până la instalarea burnout-ului, conform studiului realizat de Winona State University, cum le poți identifica și care este soluția să ai grijă de tine.
1. Luna de miere
Când o persoană începe un job sau un proiect nou, prima etapă seamănă cu ceea ce experimentăm când ne îndrăgostim. Tindem să idealizăm lucrurile, suntem dispuși să investim energie, creativitate, dăruire: sub impulsul entuziasmului de început, părem de neoprit.
Atenție: la fel ca schimbările hormonale care apar în timpul îndrăgostirii, și această etapă implică un consum enorm. Apare nevoia creării unor mecanisme de coping: liste, reminder-e, ne forțăm să ținem pasul cu sarcinile noi, preluăm cu elan altele noi și avem senzația că, odată ce ne vom organiza corect, vom putea menține nivelul de implicare inițial.
Cu ce vine la pachet luna de miere:
– senzația de satisfacție de fiecare dată când primești sau termini o sarcină de lucru;
– tendința de a nu calcula realist timpul necesar îndeplinirii unui task;
– nivel mare de energie (și consum crescut de cofeină);
– optimism
– dorința de afirmare
– productivitate (dar și mai puțin timp pentru alte activități sau priorități. Cei dragi observă că le acorzi tot mai puțină atenție)
2. Instalarea primelor semne de stres
Al doilea stadiu al sindromului de burnout apare când începem să resimțim unele zile ca fiind mai grele decât altele. Facem predicții bazate pe experiență (”luni e ziua cu multe ședințe”, ”te rog nu mă suna joi, nu am timp nici să respir!”): știm care sunt zilele cele mai solicitante, dar nu mai facem clar diferența între factorii care determină epuizarea. Avem prea multe de făcut sau suntem deja foarte obosiți. Oscilăm între perioade cu multă energie și optimism și perioade în care energia scade mult sub nivelul mediu.
Cu ce vine la pachet instalarea stresului:
– ne menținem tot mai greu concentrarea;
– devenim iritați (sau ne sare țandăra din senin);
– apar migrene sau alte somatizări;
– interacționăm tot mai puțin cu prietenii și familia;
– evităm să luăm decizii sau le luăm greu și nu suntem convinși că sunt cele corecte;
– uităm lucruri importante (care au sau nu legătură cu job-ul);
– se modifică obiceiurile alimentare (lipsa apetitului sau pofta pentru alimente nesănătoase: dulciuri, cartofi prăjiți etc);
– investim mai puțin timp în obiceiurile care ne produc plăcere
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
3. Cronicizarea stresului
Al treilea stadiu al burnout-ului aduce cu sine cronicizarea stresului. Este, probabil, etapa când majoritatea oamenilor își dau seama că ceva nu este în ordine cu ei înșiși sau cu viața lor. Nivelul de motivație scade dramatic și are repercusiuni atât asupra vieții profesionale, cât și asupra vieții personale (relații cu familia, cercul de apropiați, probleme de sănătate). Apar zilnic momente de stres acut, iar gradul general de satisfacție scade, făcând loc frustrării și oboselii.
Cu ce vine la pachet stresul cronic:
– deadline-uri ratate
– izolare;
– escapism (jocuri online, seriale, orice poate muta atenția de la viața reală);
– relații degradate la muncă și acasă (accentuate de furie, apatie, cinism);
– anxietate, senzația de lipsă de control, presiune continuă.
4. Burnout propriu-zis
A patra etapă este cea de burnout în toată regula. Simptomele devin critice și este imposibil să te prefaci că ele nu există sau că sunt lucruri pe care le poți rezolva cu un weekend odihnitor, ori că vor dispărea de la sine, odată ce termini un proiect anume. În acest stadiu, fiecare zi de muncă devine un chin și apare nevoia de strategie de supraviețuire. Limitele de toleranță se schimbă, bucuria dispare treptat, zilele încep să semene unele cu celelalte, se estompează reperele temporare și este tot mai dificil să practici recunoștința ori să îți amintești că realmente există și partea plină a paharului.
Cu ce vine la pachet stresul cronic:
Pe lângă simptomele dinainte, pot să apară:
– senzația de gol interior, tristețe acută;
– percepția negativă asupra vieții în general;
– lipsa de încredere în sine (și în cei din jur);
– nevoia de izolare, de singurătate;
– dorința de a renunța, de a fugi, de a depune armele.
5. Burnout-ul cronicizat
Este etapa a cincea și se referă la acel moment când burnout-ul este atât de prezent în viața unei persoane, încât aceasta începe să îl considere firesc, cu tot ceea ce implică. Este cel mai probabil să apară sentimentul că trăirile negative, lipsa de productivitate și, posibil, depresia sunt cele care guvernează existența și că lucrurile nu pot sta, de fapt, altfel. Oboseala cronică afectează atât nivelul mental cât și cel emoțional și fizic. În acest stadiu, devine esențial rolul celor din jur: colegi, familie, prieteni. Sunt cei care pot semnala faptul că ceva nu este în regulă și că persoana care suferă de bornout cronic are nevoie de sprijin.
Magda Preda, trainer și coach, explică:
”Dacă te afli în unul dintre primele 3 stadii, invitația mea este să te uiți la cât mai multe perspective posibile. Pentru asta, fă-ți un obicei de a ține un jurnal, dimineața, cu următoarele întrebări:
Care e de ce-ul meu sincer? De ce fac asta?
Ce mă bucură la job/afacere/proiect?
Ce mă enervează la job/afacere/proiect? Cum pot să deleg asta? Dacă nu pot să deleg, ce alte soluții există?
Cine mă poate ajuta? Asta e priceless! Când identifici sursele de sprijin, cere ajutor.
Ce mă bucură în afara muncii?
Cu cine vreau să îmi petrec timpul? De ce?
Cum contribui eu în lume cu ceea ce fac?
Ce e important pentru mine, în afara muncii?
Cine sunt eu, cu această muncă?
Cine sunt eu, în afara ei?
Cine sunt eu, fără această muncă?
Ce așteaptă cei dragi de la mine?
Ce aștept eu de la ei? Cum comunic asta?
Ia întrebările pe rând, sau cum simți că e important pentru tine în acel moment. Nu e necesar să răspunzi la toate odată. Cu cât exersezi mai mult, cu atât vei găsi răspunsurile mai adevărate și-ți vei pune alte întrebări importante pentru tine, care să te ajute să nu pui toate ouăle într-un coș. Viața e mult mai mult decât munca pe care o facem și tu știi asta.
Tot în jurnal, tot zilnic, scrii motivele pentru care ești recunoscător. Dacă adaugi și un program de mindfulness, coaching sau oricum s-ar numi, e și mai bine. Atâta vreme cât te simți ușurat, relaxat, liniștit sau bucuros de viață în acest program, înseamnă că funcționează pentru tine.
Când lucrezi, bea apă. Ține pe birou un pahar cu apă plin trei sferturi și sticla de apă lângă. Setează-ți intenția ca acea apă să curețe stresul și bea cât de des îți amintești. Dacă e chiar în fața ta, va fi foarte des.
Râzi cu gura până la urechi. Una, două porții zdravene de râs pe zi pot face minuni.
În ceea ce privește stadiul 4 și, mai ales, stadiul 5, cel mai sănătos pentru tine e să apelezi la suport specializat, fie că alegi terapie, coaching sau grupuri de susținere ghidate de persoane în care ai încredere. Orice rezonează cu tine e minunat. Și încă ceva. Dacă ai persoane apropiate care-ți semnalează, cum știu ele mai bine, că ceva e în neregulă, nu le blama. Ia-ți câteva momente de reflecție și respiră profund de trei ori, inspirând pe nas și expirând pe gură. Apoi, cu ochii închiși, pune-te în papucii acelei persoane și vezi cu ochii minții și ai spiritului ce voia să spună. Nu te limita la o ipoteză, lasă-ți imaginația și intuiția să curgă. La un moment dat vei știi exact care era mesajul iubitor pentru tine și, probabil, vei ști și ce ai de făcut.
Caută sprijin specializat daca te regăsești în stadiul 4 sau 5. Nu e de glumă și ești o ființă prea minunată ca să te pierzi așa.”
Magda Preda este Coach și Trainer certificat ANC, Practitioner Points of You, mamă a trei băieți grozavi și fost avocat litigant. Are o viziune nonconformistă și curajoasă asupra lumii, vieții și oamenilor. Crede în (super)puterile și potențialul nelimitat al fiecărui om. Este creatoarea programului de coaching individual POWERFUL INSIDE OUT, dedicat celor care vor să-și trăiască viața cu bucurie, scop și sens, precum și a CONNECTION – 45, o colecție de activități părinte-copil pentru o conectarea reală și profundă.