În următoarele 5 minute vei afla:
– Care este leacul procrastinării cauzate de perfecționism.
– Cum să te apuci de lucrurile pe care nu vrei să le faci.
Procrastinarea poartă multe măști, iar atunci când avem un proiect important de terminat, suntem în stare să ne găsim motive nesfârșite pentru a amâna momentul, pentru că, dintr-o dată, orice altceva pare mai important. Ne apucăm să răspundem la e-mailuri, să facem sarcini ușoare sau ne menținem ocupați cu responsabilități domestice… Practic, am face orice, numai să nu începem lucrul la acel lucru important, poate complex și chiar dificil, despre care știm că ar necesita un efort susținut. Iar seara, când tragem linie sub lista sarcini și vedem cum ne-am administrat timpul, ne simțim dezamăgiți, neîmpliniți, iar acest lucru ne erodează stima de sine.
Problema este că creierul nostru este programat să procrastineze, conform unui articol publicat de Harvard Business Review, pentru că îi este mult mai ușor să proceseze sarcini concrete, cu rezultate imediate (precum curățenia în bucătărie), decât sarcini abstracte, cu beneficii probabile în viitor, dar greu de estimat. Drept urmare, eforturile pe termen scurt și cu rezultate vizibile primează în defavoarea efortului susținut pentru un proiect care ar putea chiar să eșueze, iar oamenii de știință denumesc această atitudine părtinirea prezentului.
Cum poți căpăta mai multă claritate, astfel încât să prioritizezi lucrurile cu adevărat importante? Trebuie să analizezi lucrurile pe care ți le spui atunci când amâni o sarcină. Și trebuie să faci o analiză de tipul cost/beneficiu și să te convingi că merită: recompensa pentru finalizarea unui proiect trebuie să-ți pară mai mare decât efortul depus. Iar pentru a realiza acest lucru, trebuie să-ți schimbi puțin perspectiva.
Deci, care este masca sub care se ascunde procrastinarea, în cazul tău?
1. Masca anxietății
În cartea sa The Now Habit, Neil Fiore a definit procrastinarea drept un “mecanism de a face față anxietății asociate cu începerea sau completarea unei sarcini sau cu luarea unei decizii”. Autorul spune că oamenii care procrastinează mult nu sunt foarte eficienți în organizarea timpului și ajung să-și propună mai multe lucruri decât pot duce la capăt, neglijându-și astfel viața personală, pasiunile și odihna. Iar aceste așteptări nerealiste le provoacă stres, anxietate, sentimentul că sunt incapabili.
Cum să o combați
Neil Fiore sugerează că leacul procrastinării cauzate de anxietate ar trebui să fie programarea unor activități plăcute și a odihnei înainte de lucru. Spre exemplu, dacă ai obiceiul să stai pe Facebook sau pe Instagram pe la patru după-amiaza, programează-ți activitatea ta pe social media, iar sarcinile solicitante în jurul ei. Premeditarea relaxării, orice ar însemna acest lucru pentru tine, te va opri din a te suprasolicita cu mai mult decât poți duce.
2. Masca perfecționismului
Perfecționiștii se străduiesc întotdeauna să obțină cele mai bune rezultate, drept urmare se critică non-stop, chiar și atunci când o fac o treabă bună. Pentru unii perfecționiști, teama de a eșua sau de a fi mediocri poate fi atât de copleșitoare încât nu se apucă niciodată de proiectele pe care și-ar dori să le finalizeze.
Cum să o combați
John Perry, filozof și profesor la Universitatea Stanford, crede că procrastinarea poate fi benefică perfecționiștilor: “Atâta vreme cât au la dispoziție mult timp pentru a termina un proiect, ei își imaginează cum acesta le va ieși perfect. Iar atunci când lasă totul pe ultima sută de metri, nu fac decât să-și permită lor înșiși să facă ‘suficient de bun’, nu neapărat perfect, și în 99% dintre cazuri, doar de atât e nevoie”.
Recapitulează ultimele tale cinci proiecte. Au fost perfecte? Probabil că nu. Dar au fost considerate suficient de bune? Dacă ești perfecționist, atunci sunt șanse mari ca standardele la care lucrezi să fie de top, deci fii mulțumit de rezultatele tale! Și amintește-ți de cazurile în care munca ta chiar a fost perfectă, însă rezultatele au fost identice cu dăți în care nu te-ai străduit foarte mult. Această perspectivă te va ajuta să combați procrastinarea indusă de perfecționism și să treci la acțiune.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
3. Masca sfidării
Imaginează-ți următorul scenariu: șeful tău ți-a dat o sarcină plictisitoare, sau chiar banală. Crezi că nu merită, ești nervos, frustrat și plin de resentimente. Drept urmare o amâni și prioritizezi alte lucruri… la urma urmei, nici măcar nu era treaba ta – credința care stă la baza acestui tip de procrastinare. Problema este că, din păcate, ești un adult cu responsabilități, deci chiar este treaba ta și va trebui să finalizezi acea sarcină, fie că-ți place sau nu.
Cum să o combați
Sarcinile care țin de job nu trebuie personificate cu toate defectele superiorului sau cu frustrările tale de ordin profesional, pentru că sunt doar lucruri pe care cineva trebuie să le facă, iar în acest caz, tu ai fost cel desemnat. Deci pentru a fi productiv, privește-le drept responsabilități de serviciu, și în timp ce lucrezi la ele, nu te gândi nici o secundă la motivul pentru care au ajuns acele proiecte la tine: nu e deloc constructiv!
4. Masca distracției
Oamenii pentru care procrastinarea îmbracă masca distracției ar face orice numai să nu se apuce de treabă. La urma urmei, cum să muncești când sunt atâtea clipuri de văzut de YouTube, atâtea posturi noi pe Instagram sau atâția oameni cu care n-ai mai vorbit demult. Iar în disperare de cauză, acest tip de procrastinator este dispus să facă și lucruri mai puțin plăcute, despre care se convinge că ar fi urgente – precum curățenie generală sau mersul la supermarket.
Cum să o combați
Dacă nu concepi sub nici o formă să te apuci de acea sarcină pe care o eviți, încearcă să te bucuri de o doză de procrastinare structurată. La urma urmei, dacă tot amâni ce e important, măcar lasă la o parte clipurile cu pisici și fă ceva util, care te va ajuta să tai câteva lucruri de pe lista ta pe ziua respectivă. Și, la urma urmei, când deadline-ul se va apropia și nu vei mai avea de ales decât să te apuci de proiectul amânat, va fi singurul lucru pe care-l vei mai avea de făcut.
5. Masca timpului nelimitat
Mulți oameni nu se simt deloc motivați să înceapă un proiect, atunci când deadline-ul pare un punct dintr-un viitor îndepărtat. Iar acest tip de procrastinare este extrem de evident la persoanele care se apucă de proiectele mari cu doar câteva zile înainte de termenul limită. În plus, sunt și sarcini care nu au un deadline impus. Dacă îți studiezi lista, în mod sigur vei identifica câteva lucruri pe care le amâni de luni de zile și pe care ți-ai dori să le faci, dar le tot amâni pentru că nu-ți găsești motive pentru a le prioritiza.
Cum să o combați
Dan Ariely, Profesor la Duke University a făcut un mic experiment cu trei dintre studenții lui. Le-a dat câte un eseu de făcut, apoi i-a lăsat să-și aleagă singuri termenul limită dintr-un interval de timp prestabilit. El a presupus că studenții care-și vor alege deadline-ul în ultima zi pentru a avea timp suficient, de fapt vor procrastina și nu s-a înșelat. Drept urmare, studenții care au ales să predea proiectul mai devreme au luat note mai mari decât cei care l-au predat în ultima clipă.
Deci, în momentul în care îți propui să faci ceva, cel mai bine e să-ți anunți public intenția (față de prieteni, colegi, familie) pentru a te asigura că vei duce la capăt proiectul, dar și pentru a face o treabă bună.