În următoarele 5 minute vei afla:
– De ce este important să nu reprimăm emoțiile copiilor.
– Ce este jocul terapeutic.
Schimbarea și încercarea de adaptare se produc uneori cu nervi, lacrimi, frustrare, anxietate, sentimente de neputință, dezechilibru emoțional.
Dacă înainte trebuia să tragem de copii pentru a-i scoate afară din casă, acum îi convingem să stea acasă. Viața înainte de coronavirus a fost agitată pentru noi toți: de la prima oră a dimineții și până seara când ne adunam acasă, eram prinși în multe activități atât noi, cât și copiii noștri, în afara casei, alături de alți oameni, în alt mediu decât cel de acasă.
În weekend, mulți plecam în parcuri, în excursii, la mall, la restaurant, în vizite și mai rar se întâmpla ca întreaga familie să stea o zi întreagă acasă, toți împreună, fără alți membri din familie sau prieteni în vizită.
Schimbul acesta brusc, neprogramat, neașteptat și chiar impus de situație, ne afectează și pe noi adulții, dar și pe copii.
Informațiile îngrijorătoare, frica legată de viitor, îngrijorarea pentru familia noastră și pentru toți cei dragi aflați la distanță de noi se adaugă peste anxietatea schimbării și generează o avalanșă de emoții.
Am stat de vorbă cu la Gabriela Maalouf, psiholog și psihoterapeut, pentru a afla câteva răspunsuri la întrebările și problemele care ne preocupă cel mai mult în această perioadă.
Thrive Global: Cum avem grijă de sănătatea emoțională a copiilor în perioada asta de izolare?
Gabriela Maalouf: Pentru a reuși să avem grijă de sănătatea emoțională a copiilor noștri este bine să facem noi, adulții, pace cu emoțiile si cu trăirile noastre. În această perioadă, de bun augur este să fim sinceri cu micuții noștri și să le dăm informațiile corecte, în funcție de vârsta lor.
Facem tot posibilul să nu le transferăm grijile noastre, în special, făcându-i să le fie teamă, folosind propoziții de genul: ”dacă nu te speli pe mâini, te vei îmbolnăvi!”.
Genul acesta de exprimare face partea din categoria mesajelor toxice, ce stârnesc în copii temeri pe termen lung, cum ar fi frica exagerată să nu răcească ulterior și să privească mereu simplele răceli ca pe niște tragedii.
TG: Cum avem grijă de sănătatea noastră emoțională?
GM: Cred că în această perioadă vom avea nevoie de ajutor din partea semenilor. Chiar dacă nu ne putem întâlni, putem oferi o vorba bună sau chiar ajutor financiar dacă va fi nevoie.
În rest, e momentul prielnic să învățăm cât mai multe tehnici de relaxare, gestionare a emoțiilor, conectare cu familia. Există foarte multe resurse pe internet. Și eu le propun, pe pagina mea de FB, zilnic, părinților diferite jocuri terapeutice.
TG: Pe lângă izolare avem parte de multe griji legate de criza financiară, de lipsa banilor,de pierderea locului de muncă sau a veniturilor. Cum facem să nu transferăm asupra copiilor aceste griji?
GM: De-a lungul timpului, mi-am dat seama că e în ordine ca micuții să vadă că experimentăm tot felul de emoții, inclusiv cele mai puțin plăcute. Ce am descoperit în schimb este că, dacă nu le prezentăm și soluții, atunci ei se încarcă și se simt copleșiți si de emoțiile noastre.
Ce recomand eu, de obicei, părinților? Să nu reprime emoțiile, să găsească metoda de descărcare potrivită pentru fiecare în parte (plâns, bătut din mâini si picioare, țipat) pe care sa o folosească într-un spațiu intim, după care să facă exerciții de relaxare și mai apoi să discute problema. De abia atunci, ne putem prezenta în fața copiilor spunând: ”Sunt nervos, sunt îngrijorat, dar am plâns, am respirat conștient, ca să mă relaxez… acum hai să discutăm ce avem de făcut!”.
Ce învață copiii? Și părinții mei experimentează emoții neplăcute, dar știu ce să facă, nu reacționează cu nervi și supărare. Și, evident, că nu suntem roboți și nu va fi mereu ca-n filme sau în articole. Dacă am apucat să nu gestionam corect o emoție, avem mereu la îndemână posibilitatea de a repara, ustensilă extrem de vindecătoare.
TG: Jocul poate avea un rol terapeutic pentru noi și pentru copii în această perioadă?
GM: Jocul este principala formă a copiilor, atât de exprimare, cât și de descărcare a emoțiilor.
Eu chiar le propun părinților să folosească în fiecare zi și câte un joc terapeutic.
De exemplu, pentru această perioadă, eu am făcut un joc prin care să ajutăm copiii să înțeleagă situațiile de criză, dar să înțelegem și noi, părinții, ce simt ei și de ce au nevoie:
Jocul se numește ”barca, furtuna și farul”. Copiii desenează o furtuna, o barcă și un far.
Apoi le punem întrebări ajutătoare: ”Cum se simte familia ta pe barcă?”, ”Cum te simți tu pe barcă?”, ”Ce faceți ca să reușiți să ieșiți din furtună?”, ”De unde ar putea veni ajutorul?”. Și multe altele, în funcție de cum decurge conversația.
Jocul terapeutic ne ajută și pe noi să ne gestionăm emoțiile și să fim bine, deschiși, disponibili pentru familia noastră. Emoțiile noastre influențează emoțiile copiilor noștri, iar jocul terapeutic va ajuta copilul să-și exprime emoțiile, trăirile, sentimentele, într-o formă în care să ne ajute să înțelegem ce se întâmplă în mintea și în sufletul lor, pentru a reuși să le fim alături, așa cum au nevoie, dar poate nu știu să ceară.
Citește și:
Gabriela Maalouf este psiholog și psihoterapeut, primul practician NLP din România, mamă a doi copii minunați, creatoare a unor jocuri terapeutice, pe care ți le recomandăm în această perioadă, și pe care Gabriela le filmează alături de copiii ei. O puteți găsi pe http://gabrielamaalouf.ro/.