În următoarele 4 minute vei afla:
– Ce dezvăluie despre tine parcurgerea acestui articol.
– Care sunt elementele care blochează compasiunea.
În vremurile noastre, parentingul este precum mersul pe sârmă, pentru că trebuie să-ți gestionezi perfect timpul, energia și resursele. Iar riscul de a te trezi copleșit sau stresat este foarte mare. În calitate de mamă a patru copii cu vârste între șase și paisprezece ani, pot să garantez că o astfel de viață e plină, foarte solicitantă și adeseori, haotică. Mă aflu deja la jumătatea celei de-a doua decade a ”carierei” mele de părinte și pot spune că un lucru am învățat sigur: compasiunea este esențială în parenting. Dacă este un lucru de care lumea are nevoie mai mult decât oricând în aceste vremuri, acela este compasiunea: față de celălalt, față de copiii noștri și față de noi înșine.
Compasiunea are două componente: empatia și dorința de a ușura chinul. Empatia reprezintă abilitatea de a înțelege și de a simți ce simte celălalt. Compasiunea împinge empatia un pas înainte: înțelegând ce simte și ce trăiește celălalt și dorindu-ți să-i ușurezi povara. Iar iubirea plină de compasiune merge și mai departe: este abilitatea de a simți ce simte celălalt, de a-i ușura chinul și dorința de a-l ajuta să înflorească, să crească și să se dezvolte.
Eu sunt de părere că orice om are capacitatea de a simți compasiune. Însă, adeseori, în calea acestei trăiri se interpun o serie de elemente care pur și simplu blochează compasiunea.
Aceste elemente care ne împiedică să experimentăm compasiunea sunt emoții sau procese precum stresul ori epuizarea. Acestea ne limitează accesul la compasiune, ori nu ne lasă să o folosim în mod adecvat, ba chiar ne împiedică să o arătăm, chiar și atunci când o simțim. Blocajele compasiunii sunt precum obstacolele sau semnele de ocolire pe un drum aflat în construcție, nu ne lasă să parcurgem acest drum în voie. Atunci când suntem stresați sau copleșiți, poate fi foarte complicat să reușim să rămânem pe drumul compasiunii.
Iată câteva exemple de blocaje ale compasiunii:
- Judecata
- Stresul
- Frica
- Îngrijorarea
- Preocuparea excesivă de sine
- Mânia
- Resentimentele
- Frustrarea
- Durerea emoțională care nu a fost gestionată
Această listă este departe de a fi completă. Sunt mulți alți factori declanșatori individuali, printre care și stresul, care ne împiedică să simțim iubire plină de compasiune pentru noi înșine, pentru copiii noștri, pentru soț/soție, partener/ă de viață, pentru prieteni, familie sau pentru comunitatea în care trăim.
Pe măsură ce parcurgi acest articol, întreabă-te: “Care sunt acele lucruri care mă împiedică pe mine să trăiesc în compasiune?”
Iată, în continuare, 7 metode prin care poți depăși blocajele compasiunii și prin care poți avea mai multă înțelegere în viața ta.
1. Conștientizează
Chiar și simpla parcurgere a acestui articol te face mai atent la conceptul de iubire plină de compasiune. Observă în ce mod este prezentă (sau nu) compasiunea în viața ta de zi de zi. Punctează acele lucruri pe care le faci bine și domeniile în care poți aduce îmbunătățiri.
2. Poartă-ți mai mult de grijă
Stresul, tensiunea și epuizarea au un impact puternic negativ asupra abilității de a trăi compasiunea. Punându-ți pe lista de priorități să te odihnești suficient, să te hrănești bine și să îți rezervi timp pentru activitățile care îți fac plăcere, vei avea mai multă grijă de tine. Iar atunci când te simți bine, ai de unde oferi și celor din jurul tău.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
3. Gestionează-ți stresul
Este aproape imposibil să excluzi stresul din viața cotidiană. Însă pentru a te asigura că starea ta de bine nu va fi pusă în pericol e important să descoperi căi de a combate efectele stresului. Exercițiul fizic, meditația, scrisul în jurnalul personal, râsul, timpul petrecut în compania prietenilor și a familiei sunt doar câteva exemple de activități care te pot ajuta să-ți gestionezi mai bine stresul.
4. Pune-te în locul celuilalt
E foarte important să îți acorzi puțin timp și să te pui în locul celuilalt. E o experiență edificatoare. Oprește-te o clipă înainte să reacționezi și întreabă-te: cum m-aș simți eu dacă aș fi cel care primește reacția pe care sunt pe cale să o am?
5. Înțelege consecințele comportamentelor tale
Orice acțiune are o urmare și orice comportament are o consecință. Atunci când ai parte de foarte mult stres în viața ta poate fi deosebit de tentant să răspunzi prin comportamente negative, răstindu-te sau folosind vorbe dure, însă rezultatul va fi și mai multă tensiune și mai mult stres. Acțiunile și alegerile tale sunt cel mai important exemplu la care se vor raporta copiii tăi.
6. Exersează recunoștința
Exercițiul recunoștinței presupune o trăire sau o stare de mulțumire și apreciere. Le poți arăta celorlalți recunoștința pe care o simți prin vorbe, gesturi și comportamente, dar o poți trăi și în lumea ta interioară prin gânduri, amintiri dragi și discurs auto-încurajator. Să fii recunoscător înseamnă să fii conștient de tot ce este bun în viața ta. Iar studiile științifice au demonstrat că gratitudinea promovează starea de bine, ajută la combaterea efectelor stresului și sporește fericirea.
7. Fii blând cu tine
Nu le poți oferi altora ceea ce n-ai nici pentru tine. Ai grijă cum îți vorbești și cum te porți cu tine însuți. Cu cât vei fi mai blând cu tine, cu atât mai multă blândețe vei avea de oferit și celorlalți.
În zilele următoare, încearcă să fii atent la impactul pe care-l au emoțiile negative și stresul asupra capacității tale de a exprima iubire plină de compasiune celor din viața ta. Apelează la strategiile sugerate mai sus pentru a înlătura blocajele emoționale și pentru a fi capabil de mai multă compasiune.