În următoarele 5 minute ei afla:

– Ce este baby blues și cât durează.
– De ce este important să ai o rețea de sprijin la care să apelezi fără rezerve.


Deşi de cele mai multe ori, bucuria naşterii este incomparabilă pentru o femeie, venirea unui copil pe lume aduce mari schimbări în viaţa acesteia, ceea ce îi poate provoca un stres fizic, emoţional şi mental puternic. În cazuri mai grave, acesta poate duce chiar la depresie postpartum. În continuare, vei descoperi ce este important să ştii despre depresia postpartum şi prevenirea ei.

Cum poţi recunoaşte depresia postpartum?

În primele două săptămâni de la naştere, majoritatea mamelor experimentează o stare de tristeţe, îngrijorare, schimbări de dispoziţie, dificultăţi de adormire şi epuizare. Este un fenomen normal care poartă numele de „baby blues” şi reprezintă tranziţia persoanei către noul rol de mamă. Starea de „baby blues” începe în primele două-trei zile după naştere şi durează până la două săptămâni. 

Conform unui studiu, 80% dintre mame experimentează fenomenul de „baby blues” în primele două săptămâni după naşterea bebeluşului. Aceeaşi cercetare arată că 15% dintre femei ajung la depresia postpartum. Spre deosebire de „baby blues”, stările din timpul depresiei postpartum sunt mult mai puternice şi durează mai mult.

De asemenea, este important să luăm în considerare că 1 din 6 femei şi 1 din 5 femei aflate la prima naştere sunt afectate de anxietatea postpartum, deşi este o afecţiune mai puţin recunoscută

Drintre cele mai cunoscute semne ale depresiei postpartum, proaspăta mamică poate observa în comportamentul propriu: plâns sau tristeţe excesivă, schimbări de dispoziţie foarte rapide, oboseală copleşitoare, lipsă de energie, interes redus şi scăderea plăcerii faţă de activităţi care îi făceau plăcere înainte, scăderea sau creşterea excesivă a poftei de mâncare, irascibilitate intensă sau furie, frica de a nu fi o mamă bună, sentimentul de vină, ruşine, inadecvare sau de inutilitate, insomnii sau somn prea îndelungat, dificultatea de a crea o legătură cu bebeluşul, lipsa de speranţă, anxietate şi atacuri de panică, scăderea capacităţii de a gândi clar, de a se concentra sau de a lua decizii, gânduri de a-şi face rău sau de a răni copilul, gânduri repetate de sinucidere.

De ce apare depresia postpartum?

Aşa cum am menţionat mai sus, perioada imediat de după naştere este, pentru o femeie, o explozie de emoţii, trecând de la bucurie la tristeţe, de la speranţă la anxietate şi frică. 

Aşadar, există o serie de cauze care ţin de factori emoţionali: anxietatea şi frica de a nu face faţă îngrijirii unui nou-născut, faptul că te simţi neatrăgătoare, că nu mai ştii cine eşti, că simţi că ai pierdut controlul, probleme de sănătate ale bebelușului sau experimentarea unei perioade foarte stresante şi dificile în timpul sarcinii.

De asemenea, după naştere apar o serie de schimbări fizice, iar scăderea foarte mare a unor hormoni (estrogen și progesteron) poate duce la stări depresive. Funcţionarea deficitară a tiroidei poate fi cauza stărilor de oboseală, tristeţe excesivă şi lentoare.

Care sunt factorii de risc pentru apariţia depresiei postpartum?

Ca în orice tulburare psiho-emoţională, există o serie de factori de risc care pot favoriza apariţia depresiei post-partum: naşterea unui copil la vârste tinere; educaţia precară a mamei; dificultăţile financiare; lipsa de suport din patea familiei sau a persoanelor apropiate; sarcina nu a fost dorită sau a fost neplanificată; anterior naşterii; existența unei perioade cu foarte mult stres, precum complicaţii ale sarcinii, boli sau pierderea serviciului;

probleme în relaţia cu partenerul; nașterea unui copil cu probleme de sănătate sau nevoi speciale; naşterea de gemeni, tripleţi sau sarcină multiplă; dificultatea de a alăpta la sân;

experimentarea stării de depresie sau existenţa unui astfel de diagnostic pe parcursul vieţii sau după alte naşteri anterioare; existenţa unui istoric al altor tulburări psihice;

alţi membri ai familiei au un istoric al depresiei sau al altor tulburări psihice.

Ce poţi face pentru a depăşi depresia postpartum?

1. Odihneşte-te şi relaxează-te

Odihna este foarte importantă în această perioadă, atât la nivel fizic, cât şi la nivel mental şi emoţional pentru a putea funcţiona şi reacţiona normal la noile provocări legate de îngrijirea şi creşterea copilului. De aceea, este necesar să ai un ritm normal al somnului. În cazul în care bebeluşul nu doarme foarte bine noaptea, încearcă să găseşti o persoană apropiată care să te ajute să faceţi cu schimbul, astfel încât să te poţi odihni suficient.

Dacă ai insomnii, creează-ţi un ritual sau diverse obiceiuri care să te ajute: citeşte înainte de a merge la culcare, fă o baie caldă, exerciţii de relaxare, foloseşte uleiuri esenţiale sau, dacă ai posibilitatea, fă exerciţii de yoga sau masaj peste zi.

2. Prioritizează-ţi sarcinile zilnice

Chiar dacă eşti obişnuită ca toate treburile casei să fie perfect făcute şi la timp, adu-ţi aminte că acum prioritatea ta este îngrijirea copilului şi a ta. Dacă nu ai grijă de tine şi nu mai ai energie, nu poţi avea grijă de bebeluş. Aşadar, nu-ţi irosi energia inutil, păstrează din treburile casei doar ceea ce simţi că poţi face şi prioritizează nevoile tale de bază şi ale copilului. Dacă ai posibilitatea, cere ajutorul familiei sau a prietenilor.

3. Nu te izola

Faptul că eşti conectată cu ceilalţi, cu persoanele pe care îţi sunt apropiate, te poate ajuta foarte mult în depăşirea depresiei postpartum. Este foarte important să nu rămâi izolată şi să vorbeşti despre sentimentele tale. Deşi poate că simţi că ar fi mai bine să păstrezi pentru tine gândurile şi emoţiile pe care le ai, faptul că povesteşti despre ele unei persoane în care ai încredere te poate elibera. Îţi va da sentimentul că nu eşti singură şi că există cineva alături de tine şi ştie prin ceea ce treci.

Dacă te simţi confortabil să povesteşti acest lucru într-un grup, te poţi înscrie într-un grup terapeutic cu persoane, care trec, ca şi tine, printr-o depresie postpartum. În acest fel, descoperi şi alte perspective şi experienţe şi te centrezi pe alte lucruri, fiind o bună metodă de a reduce stresul şi anxietatea.

4. Apelează la un specialist

Dacă observi că nici una dintre strategiile de mai sus nu funcţionează, că semnele indicate mai sus persistă mai mult de două săptămâni şi chiar se intensifică şi se agravează, că-ţi este greu să ai grijă de copil şi de sarcinile zilnice sau chiar ai gânduri de a-ţi face rău ţie şi copilului, este neaparat nevoie să apelezi la un specialist.

Depresia postpartum poate fi tratată prin psihoterapie şi, în cazuri mai complicate, prin medicaţie. Însă foarte eficientă este şi combinarea celor două forme de tratament.

Cum se poate preveni depresia postpartum?

În cazul în care există factori de risc pentru tine de a apărea depresia postpartum, discută acest lucru cu medicul care se ocupă de sarcina ta, încă înainte de naşterea copilului. Te poate ajuta să găseşti specialistul potrivit şi să evaluaţi împreună posibilitatea ca acest lucru să se întâmple, să-ţi ofere o serie de recomandări şi să stabiliţi strategiile de urmat pentru prevenţie.

De asemenea, după naştere, poţi lucra împreună cu un psihoterapeut pentru depăşirea dificultăţilor prin care treci, înainte să se instaleze depresia postpartum.

Citește și:

5 moduri în care ți se schimbă viața după ce devii mamă

Cum ar trebui să reacționeze părinții la presiunea celor din jur și la sfaturile nesolicitate

Author(s)

  • Elena-Irina Macovei

    psihoterapeut, hipnoterapeut, trainer

    Elena-Irina Macovei a crezut întodeauna că omul din faţa ei se poate schimba dacă-şi doreşte acest lucru. El vine în terapie cu dorinţa de a experimenta, de schimbare, de a-şi descoperi resursele, iar ea cu tot ceea ce ştie pentru a-l ghida în această „călătorie”. Este psihoterapeut şi hipnoterapeut în practică privată, având formare în Psihoterapie Ericksoniană şi Hipnoză Clinică şi este psiholog la Universitatea din Bucureşti. A absolvit facultatea şi masterul în Psihologie şi a obţinut titlul de doctor în Sociologie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Lucrează cu tinerii şi adulţii, atât individual, cât şi în activităţi de grup. Telefon: 0742.556.775; Email: [email protected]https://bethetop.ro/