În următoarele 5 minute vei afla:

– De ce inima poate fi comparată cu un ceas elvețian.
– De ce ar trebui să te îngrijoreze o creștere bruscă al volumului taliei.


Anual, în luna august are loc Congresul European de Cardiologie, și printre multe evenimente notabile, în acest cadru s-a lansat și noul Ghid de insuficiență cardiacă, ocazie cu care mi-am trecut în revistă informațiile deja cunoscute, dar și de a afla date de ultimă oră în tratamentul acestei boli. Așadar, împărtășesc câteva rânduri pentru interesați de acest subiect, care nu sunt lămuriți ce-și-cum

Sângele circulă printr-o inima sănătoasă într-un singur sens, precis stabilit: ajunge în plămâni din jumătatea dreaptă a inimii, unde se încarcă cu oxigen, pentru ca apoi, întorcându-se în jumătatea stângă a inimii, să fie pompat cu o presiune optimă către toate organele corpului nostru, până la fiecare celulă. Și asta se întâmplă de aproximativ 60 de ori pe minut, de aproximativ 80.000 de ori într-o zi. 

Un efort fantastic al mușchiului inimii care generează tot acest joc de presiuni, ce continuă viață. Totul este foarte controlat, tactic, exact ca un ceas elvețian. Orice alterare, întârziere sau derapaj din acest proces are repercusiuni în tot organismul și poartă numele de insuficiență cardiacă. Fie că inima nu reușește să se umple cu o cantitate suficientă de sânge, fie că nu are forța necesară să pompeze un volum optim de sânge necesar organismului, acest lucru se va traduce printr-o cantitate mai mica de oxigen pentru celulele corpului nostru. 

Simptomele unei ”inimi slăbite” sunt: 

  • Starea de oboseală neașteptată pentru niște eforturi moderate, fie o stare continuă de oboseală, chiar și în absența activității fizice;
  • Setea de aer – dispnee de efort sau în timp ce suntem întinși pe spate (clinostatism);
  • Bătăi rapide ale inimii (tahicardie sinusală) sau neregulate (aritmii);
  • Durere în piept de tipul angină pectorală – acea durere descrisă ca o apăsare în zona sternului, ce iradiază pe brațe sau către mandibulă, și apare în mod caracteristic la efort și dispare la repaus;
  • Tuse seacă sau productivă cu spută de culoare alb-roz;
  • Edeme la nivelul gleznelor sau creșterea bruscă în volum a circumferinței abdominale;
  • Creșterea bruscă în greutate (mai mult de 1-1,5 kg de la o zi la alta).

Cauze 

Pentru ca o inimă să poată face față efortului imens la care este supusă zi de zi, acela de a asigura o cantitate suficientă de oxigen fiecărei celule în parte, are și ea, la rândul ei, nevoie de o cantitate optimă de oxigen. Arterele coronare, sau vasele inimii, sunt responsabile ca pentru fiecare bătaie cardiacă, un volum mic (dar suficient) de sânge să ajungă la celulele inimii, care au nevoie de oxigen, dar și de alți nutrienți (de exemplu, glucoză) pentru a funcționa ”ca pe roate”. 

Odată cu înaintarea în vârstă, dar și cu expunerea la diverși factori de mediu, se formează plăci de colesterol pe vasele inimii, care le îngustează diametrul. Este un proces lent, dar continuu și, la un moment dat, coronarele ajung să fie atât de înguste încât nu se mai poate asigura cantitatea optimă de oxigen și nutrienții pentru celulele inimii. Iar acest lucru devine vizibil prin scăderea performanței inimii. Boala cardiacă ischemică duce adeseori la insuficiență cardiacă, iar ateroscleroza rămâne una dintre cauzele principale de morbiditate și mortalitate din lume. 

O altă cauză a unei inimi obosite este reprezentată de tulburări de ritm: palpitațiile, dacă apar cu o frecvență ridicată, pot duce la scăderea capacității inimii, cauza fiind tot un volum insuficient de sânge pentru celulele inimii. Sunt câteva zeci de tipuri de palpitații descrise la inima umană și nu toate au acest caracter potențial periculos, de aceea este esențial să fie identificat tipul de aritmii.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Hipertensiunea arterială rămâne una dintre cauzele principale ale insuficienței cardiace. În timpul creșterilor tensionale, inima trebuie să facă față unei sarcini suplimentare pentru a asigura necesarul de oxigen – fapt ce consumă energie, iar pe termen lung duce la epuizarea resurselor. Nu doar că este o boală extrem de frecventă, dar sunt studii care demonstrează că doar un procent mic dintre acești pacienți sunt tratați. Evident, acest lucru duce, în timp, la creșterea procentului pacienților cu insuficiență cardiacă. 

Bolile congenitale cardiace sunt acele malformații ale inimii prezente încă de la naștere, iar acestea pot duce la instalarea insuficienței cardiace. Gestionarea acestor afecțiuni depinde de gradul lor de complexitate, unele dintre ele putând fi complet rezolvate.

Sindromul inimii triste, the broken-heart syndrome, descris la unele persoane supuse unei situații cu mare impact emoțional, poate duce la scăderea performanței inimii. Din fericire, de cele mai multe ori, este o situație reversibilă, pentru că, nu-i așa, timpul le vindecă pe toate.

Prevenție 

Factorii de risc cardiovasculari sunt acei factori din viața noastră de zi cu zi care se asociază cu un risc crescut de infarct miocardic sau alte manifestări ale aterosclerozei (de exemplu AVC). Din fericire, unii dintre ei sunt sub controlul nostru și depinde de fiecare dintre noi să ne controlăm expunerea la riscul crescut pentru o boală de inimă.

Modificări ale stilului de viață – cum poate fi, de exemplu, renunțatul la fumat, greutatea optimă, practicarea cu regularitate a unui sport, toate sunt binevenite pentru a ne scădea riscul de infarct miocardic sau AVC. O dietă echilibrată este o altă regulă de prevenție și subliniază simplu faptul că suntem ceea ce mâncăm, și ne dorim să fim minerale, vitamine și nutrienți sănătoși. 

Același lucru este valabil și pentru hidratare – hidratarea cu apă este ”sfântă”, este recomandat să bem cât mai puțină cafea și, evident, exclus sucuri! Un principiu general acceptat în medicină afirmă că este mult mai ușor să previi decât să vindeci, de aceea un screening cardiac regulat, o dată la doi ani, este binevenit pentru a nu fi nevoiți să trăim cu o inimă slabă.

Dacă deja te regăsești în cele descrise mai sus, trebuie să te programezi cât de curând pentru o vizită la medicul cardiolog!

Citește și:

Legătura dintre suferințele metaforice ale inimii și cele propriu-zise

Ascultă-ți inima!

Author(s)

  • Monica Trofin

    medic specialist cardiologie

    Dr. Monica Trofin, medic specialist cardiologie, și-a definitivat formarea profesională în clinici renumite din Europa – Institutul Inimii din Berlin, Institutul Inimii din Leipzig, Germania și Grupul Hirslanden din Zurich, Elveţia. A decis să practice cardiologia în România. Din 2015 este acreditată european în implantarea și programarea dispozitivelor intracardiace (PM, ICD, ILR). Dr. Trofin efectuează și interpretează RMN cardiac, îndeplinind criteriile pentru nivelul 2 de competenţă europeană în RMN-ul cardiac (EACVI level 2).