În următoarele 3 minute vei afla:
– Ce se întâmplă în corpul unui copil când se hiperventilează.
– Ce efecte are respirația asupra stării de anxietate.
Copilul tău se confruntă cu anxietatea? Este greu să-l vezi cum suferă și cum încearcă din greu să depășească momentul. Știu asta pentru că fiica mea are această problemă și, chiar dacă acum știe să o controleze, starea de bine s-ar putea să nu țină o veșnicie. Și copilul tău poate învăța strategiile prin care să-și țină anxietatea în frâu și să rămână calm.
Probabil îți spun niște lucruri pe care deja le cunoști și mai știu că, în general, copiii nu prea vor să țină cont de sfaturile noastre, însă tu trebuie să fii conștient(ă) că cei mici pot învăța să-și țină în frâu anxietatea cu ajutorul unor tehnici de respirație foarte simple.
Atunci când respiri profund, lung, corpul tău rămâne calm. S-ar putea să mai simți un pic de tensiune în corp, să ai maxilarele încleștate, să-ți înțepenească mâinile, umerii – însă respirația profundă te poate proteja de atacurile de panică. Când ai parte de un astfel de atac de anxietate, ai tendința să te hiperventilezi, ceea ce va crește nivelul de panică pe care deja îl simți. Iar o respirație regulată și foarte profundă poate ține aceste atacuri sub control. Trucul este să-ți amintești acest sfat chiar în acele momente în care începi să te panichezi și să te hiperventilezi.
Când te hiperventilezi, repiri sacadat, întrerupt, și îți folosești doar partea de sus a plămânilor. Pieptul ți se dilată, însă tu nu primești cantitatea de aer necesară ca să rămâi calm. Iar dozele rapide și mici de oxigen pe care le obții prin aceste respirații superficiale nu fac decât să-ți crească nivelul de panică. Iar asta explică toate celelalte simptome de care ai parte pe parcursul unui atac de anxietate: amețeală, lipsa oxigenului, un nod în gât, greață. Toate acestea revin, ciclic, iar controlul devine tot mai dificil dacă nu ai suficientă experiență și practică.
Cele mai bune moduri în care poți respira
Ori de câte ori ai ocazia, concentrează-te asupra respirației tale – inspiră și expiră lung, până în abdomen – acest lucru îți va îmbunătăți reacția la situațiile stresante. Cu cât poți să inspiri mai lung, chiar să ții aerul în tine pentru o secundă sau două, cu atât mai calm vei fi atunci când vei expira. Dacă pieptul ți se ridică cu fiecare respirație, înseamnă că nu îți folosești plămânii la adevărata lor capacitate. Corpului tău îi lipsește oxigenul necesar să reziste presiunii momentului.
Pune o mână pe abdomen, chiar deasupra buricului, și respiră. Dacă vei respira îndeajuns de adânc, mâna ta se va ridica și va coborî cu fiecare respirație. Încearcă să respiri încet și cât mai lung. Poate că la început te vei simți un pic ciudat pentru că nu ești obișnuit să faci acest lucru. Poate că nu te vei simți nici foarte confortabil, de asemenea (știu, poate părea contraintuitiv acest mod de a aduce oxigen în plămâni) însă sentimentul va dispărea odată cu practica.
Atunci când copilul tău are stări de anxietate sau de panică, reamintește-i că are suficient aer, chiar dacă pe moment i se va părea că nu-i ajunge. Corpul ei este de fapt într-o fază de genul „luptă sau fugi”, ceea ce o face să creadă că se petrece ceva îngrozitor. Așa că, pe cât de repede reușești să-l convingi că nu se întâmplă nimic și că are suficient aer, cu atât mai bine. Spune-i că înțelegi prin ce trece, îi va fi mai ușor.
Un dezechilibru chimic poate provoca o stare de anxietate la nivelul creierului. Poate fi vorba pur și simplu de o supra-stimulare a nervilor, ceea ce cauzează o reacție pe măsură. Câteodată, este vorba despre gânduri negative sau teamă. Și nu contează ce anume te face să fii anxios, cel mai important lucru este să limitezi efectele și modul în care aceste episoade îți afectează starea de bine și viața.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
Ce efect are respirația asupra stării de anxietate:
- consumul de oxigen descrește;
- respirația este încetinită;
- ritmul cardiac scade;
- tensiunea scade;
- tensiunea în mușchi descrește;
- ai o senzație de ușurare în corp, mintea ți se limpezește.
Stările de anxietate n-ar trebui să-i oprească pe copiii din activitățile lor obișnuite. Atunci când îi reduci starea de anxietate, copilul ar trebui să fie capabil:
- să meargă la școală fără să aibă o cădere nervoasă de fiecare dată;
- să vorbească la ore fără să se teamă;
- să-și facă noi cunoștințe și prieteni;
- să vorbească cu ușurință cu un coleg nou;
- să reducă dependența de medicație sau de terapie.
Îți spun sincer, atunci când copilul tău începe să facă acest lucruri, este atât de frumos și de emoționant! Crede-mă, pentru mine a fost un moment crucial, și pentru fiica mea de asemenea. Însă rezultatele n-or să se vadă peste noapte, iar cei mici chiar au nevoie să practice mai des metodele de respirație și să încerce să-și revizuiască gândurile negative care le-ar putea stârni anxietatea.
Dacă te gândești să-i reduci medicația sau orele de terapie de care are parte în acest moment pentru problemele cu anxietatea, consultă mai întâi un doctor. Însă, indiferent de situație, poți începe exercițiile profunde de respirație alături de copilul tău. Desigur, s-ar putea ca, într-o primă fază, să-și dea ochii peste cap și să spună că nu vrea, însă și asta e în regulă. Obișnuința vine odată cu practica. Poate că ar trebui să îi explici și că exercițiul nu durează mai mult de 30 de secunde!
Între timp, dacă copilul tău are un atac de anxietate, ține-l aproape de tine. Respiră încet și adânc, iar respirația lui se va alinia cu a ta și se va calma; astfel, dacă vede că acest lucru îl ajută s-ar putea să înceapă chiar el să respire adânc și liniștit.