În următoarele 3 minute vei afla:

– Care sunt diferențele dintre stres și burnout.
– Ce trăsături de personalitate favorizează dezvoltarea unui burnout.


Burnout-ul este o stare de epuizare emoțională, fizică și psihică, provocată de stresul excesiv și prelungit. Apare atunci când persoana afectată se simte copleșită, stoarsă emoțional și incapabilă de a satisface cererile constante. Pe măsură ce stresul continuă, persoana începe să piardă interesul și motivația pentru acele activități care înainte generau satisfacție și, prin urmare, asumarea unui rol.

Întârzierea constantă dimineața la începerea programului și abandonarea zilei de lucru mult mai devreme poate fi un semn de burnout.

Burnout-ul reduce productivitatea și diminuează mult vitalitatea, lăsând persoana din ce în ce mai neajutorată, fără speranță, cinică și nemulțumită. Efectele negative ale epuizării apar în fiecare zonă a vieții – inclusiv acasă, la muncă și în viața socială.

Poate provoca, de asemenea, modificări pe termen lung ale corpului, care să creeze vulnerabilitate la boli, printre cele mai uzuale boli fiind răcelile și gripa tot mai frecvente. Cele mai grave consecințe ale epuizării rămân bolile cronice, pentru care persoana va avea nevoie de tratament tot restul vieții. Din cauza multiplelor sale consecințe, este important ca burnout-ul să fie tratat cât mai curând de la momentul apariției.

Cum identificăm burnout-ul?


           – Fiecare zi este o zi proastă;
           – Incapacitatea implicării în orice activitate;
           – Starea de epuizare este prezentă tot timpul;
           – Sarcinile sunt fie plictisitoare, fie copleșitoare;
           – Nimic din ceea ce faci nu este perceput ca fiind apreciat sau bun.

Cum să faci diferența între stres și burnout

Dacă stresul excesiv se simte ca și cum te-ai îneca în responsabilități, burnout-ul este un sentiment de a fi pustiit.  Stresul, în ansamblu, implică un “prea mult”: prea multe presiuni care necesită prea mult din energia fizică și mentală. Cu toate acestea, oamenii stresați își pot imagina că, dacă pot ține totul sub control, se vor simți mai bine.

Stresul este caracterizat prin:

  • Supra-angajare
  • Emoții exagerate
  • Pierderi de energie
  • Generează anxietate
  • Daunele sunt mai mult fizice
  • Poate ucide prematur
  • Produce hiperactivitate

Burnout-ul este caracterizat prin:

  • Lipsă de angajament;
  • Emoțiile sunt inhibate;
  • Pierdere de motivație, idei, speranță;
  • Generează detașare și depresie;
  • Daunele sunt cu precădere emoționale;
  • Poate face ca viața să nu aibă sens.

Nefericirea și detașarea cauzată de burnout pot amenința locul de muncă, relațiile și sănatatea

Burnout-ul este un proces gradual. Nu se întâmplă peste noapte, dar se poate declanșa dintr-o dată. Semnele și simptomele sunt subtile la început, dar se agravează odată cu trecerea timpului. Simptomele timpurii trebuie tratate cât mai curând pentru a împiedica agravarea acestora. Dacă stresul activ este redus, epuizarea poate fi prevenită  înainte de a deveni o stare cronică.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


În stările de burnout apar frecvent modificări ale somnului, insomniile, precum și oboseala pe tot parcursul zilei. Imunitatea scăzută, durerile de cap sau durerile musculare sunt simptome ale unui posibil burnout sau al unui început de epuizare fizică și psihică.

Din punct de vedere emoțional, sentimentul de eșec sau îndoiala de sine, ca și detașarea emoțională, însoțită de izolare și singurătate, pot completa tabloul unui burnout.

Între burnout și depresie există o graniță fină…

Epuizarea profesională și depresia pot avea aceleași simptome și chiar sunt strâns legate între ele. Din motive de utilitate și practicabilitate, Organizația Mondială a Sănătății le consideră diagnostice diferite. Astfel, burnout-ul este clasificat ca fiind o suferință neclinică, care nu-și are originea în traume timpurii și care nu necesită o psihoterapie de termen lung, ci mai degrabă o consiliere psihologică și ajustări în readaptarea stilului de viață, care să echilibreze rolurile din viața persoanei afectată de burnout.

Totuși, din punct de vedere psihologic, burnout-ul nu se instalează doar ca o consecință a stresului și a prea multor responsabilități. De aceea, când evaluăm riscurile de burnout, luăm în considerare modul în care persoana privește viața, lumea, modul în care-și petrece timpul liber și cum abordează nevoile și cerințele administrative și personale de zi cu zi. Iată de ce este atât de important să analizăm condițiile din mediul profesional, stilul de viață și trăsăturile de personalitate.

În ceea ce privește condițiile din mediul profesional, lipsa controlului asupra activității, precum și lipsa recunoașterii sau a recompensării eforturilor profesionale, amplificate de un stil de lucru haotic și cu multă presiune, pot duce în timp la instalarea unui climat toxic și epuizant.

Cu toate acestea, nu toate persoanele care lucrează într-un mediu tensionat ajung să se epuizeze până la burnout. În acest sens, atât trăsăturile de personalitate, cât și stilul de viață fac diferența între cei care sunt predispuși la burnout și cei care au o toleranță mai bună la stres.

Perfecționismul și faptul că nimic nu este suficient de bun, însoțit de un mod pesimist de a se privi pe sine, dar și în raport cu lumea și ceilalți, sunt trăsături de personalitate care favorizează dezvoltarea unui burnout. Dacă la aceste trăsături se adaugă un stil de viață sărăcăcios, în care predomină lipsa timpului pentru socializare și relaxare, sau chiar lipsa relațiilor de suport și a unei relații intime, atunci premisele unui burnout sunt asigurate.

Citește și:

Cele 5 stadii ale sindromului burnout

Generația atotputernicilor sau generația Burnout

Author(s)

  • Mariana Cosenco

    psiholog clinician

    Mariana Cosenco este psiholog clinician, absolventă a facultății de psihologie și a unui master în psihanaliză, cu specializare în metoda de psihoterapie Gestalt – dinamici de grup, alături de formatori din Austria din cadrul Institutului de Gestalt București. Mai multe detalii la www.marianacosenco.ro