În următoarele 5 minute vei afla:

– Care sunt simptomele care trebuie să-ți dea de gândit.
– Ce poți face pentru a-ți spori motivația și puterea de concentrare.


Trăim într-o lume aflată într-o continuă cursă contracronometru, iar viața din marile orașe a devenit cu adevărat sufocantă. Alergăm după resurse, ne concentrăm să ne realizăm ambițiile profesionale, ne trezim din ce în ce mai devreme pentru a compensa timpul petrecut în trafic. Apoi, după muncă, ne grăbim să ajungem la întâlnirea cu prietenii sau pentru a rezolva alte probleme personale, iar weekend-urile le rezervăm problemelor domestice, pentru care nu mai există timp în zilele lucrătoare.

Toate aceste elemente pun presiune pe noi și ajungem să fim lipsiți de energie, de motivație, de eficiență, ne detașăm de ceilalți, ne construim ziduri în jurul nostru, iar astfel stima de sine se erodează pe zi ce trece. În urmă cu aproape jumătate de secol, un psiholog american a dat și un nume acestei crize: sindromul burnout.

Astfel, termenul de burnout a fost pentru prima oară utilizat ca atare de către psihologul american Herbert Freudenberger, în anii ’70, care l-a definit drept o stare de epuizare sau de frustrare, ca rezultat al dedicării față de o cauză, de o relație sau ca urmare a unui mod de viață. 

Cum putem preveni apariția sindromului de burnout

În cele mai multe cazuri, sindromul este asociat cu locul de muncă, dar el mai poate fi corelat și cu alte activități. Printre ele se numără construirea unei case, îngrijirea unui membru bolnav al familiei, sau chiar expunerea la un stres prelungit, provenit din activitatea parentală.

Ca în orice afecțiune, cea mai importantă este prevenția. Un prim sfat pe care-l pot oferi aici se referă la un management mai bun al programului zilnic. Ar trebui să respectăm un echilibru între timpul alocat muncii și cel dedicat relaxării, să ne prioritizăm sarcinile astfel încât să nu ne mai încărcăm programul cu activități fără importanță și să ne planificăm activitățile încă de la începutul zilei. 

De asemenea, este indicat să avem activități fizice în fiecare săptămână. Sportul ajută la îmbunătățirea stării de bine, la creșterea puterii de concentrare și la scăderea nivelului de stres prin diminuarea cortizolului. 

O altă recomandare pe care o ofer este stabilirea unor pauze. Creierul nostru nu se poate concentra continuu pentru o perioadă de opt ore. Luarea unei pauze de 15 minute la fiecare oră de activitate este o bună metodă să ne menținem echilibrul

Este foarte important și ce loc de muncă ne alegem. Trebuie să avem grijă să optăm pentru un job care se mulează pe abilitățile, competențele și aspirațiile noastre. Este foarte important să ne facem treaba cu plăcere, cu interes și să fim mulțumiți de rezultate. 

Semnele care ne pun în stare de alertă

Din păcate, există și oameni care ajung într-o stare de epuizare psihică extremă, adică la burnout. Când se produce acest dezechilibru, e foarte important să recunoaștem simptomele, indiferent că e vorba de noi înșine sau că observăm acest fenomen la un apropiat, ori de un coleg de muncă. 

Simptomele în cazul sindromului de burnout se împart în trei mari capitole, și anume:

Epuizarease manifestă prin oboseală, lipsa energiei emoționale și chiar probleme somatice (de exemplu dureri abdominale).

Înstrăinarea – la locul de muncă își face simțită prezența prin detașarea față de colegi și de activități. Se poate ajunge chiar în situația în care devenim cinici și indiferenți față de ceilalți oameni. 

Reducerea gradului de performanță – ne afectează activitățile zilnice de la muncă, dar și de acasă. Capacitatea de concentrare scade și ajungem să avem emoții negative față de activitățile de la locul de muncă. 

Trebuie menționat că intervenția profilactică în cazul sindromului burnout este foarte importantă. În cazul în care suferința se acutizează, se poate ajunge la conflicte cu ceilalți, diverse adicții, violență, degradarea sănătății și chiar la comportament suicidar. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Poate fi prevenit burnout-ul?

Conform cercetătorilor în domeniu, în cazul acestui sindrom, cel mai important este să-ți porți de grijă și să iei în considerare gândurile, emoțiile și senzațiile transmise de corpul tău. De exemplu, dacă ești obosit, devine evident că trebuie să închizi laptopul și să mergi la culcare, pentru a evita o stare de suprasolicitare fizică și psihică.

Spre exemplu, e vital să-ți oferi timp liber, vacanțe, momente de relaxare, să înveți să spui NU dacă te simți asaltat de solicitări, dacă obligațiile tale sunt peste ceea ce poți duce la locul de muncă. Și trebuie să eviți comparații precum: “Colegul poate, pot și eu să stau până la două dimineața, în fiecare zi, deci și eu trebuie să fac asta”.

Mai mult decât atât, specialiștii te îndrumă să încerci să te cunoști cât mai bine, să știi ce te motivează, ce fel de medii organizaționale îți priesc, din ce obții satisfacție la locul de muncă, cât de mult poți munci și cum să alegi un rol și un job pe măsură ta, conform cu preferințele și abilitățile tale. 

Așadar, tehnicile de asertivitate, conectarea cu propriile tale nevoi, precum și sprijinul social sunt poate elementele cele mai semnificative în lupta cu burnout-ul. 

Corpul îți transmite suficiente semnale și știe singur să se echilibreze. Tot ce este nevoie să faci este să-l asculți. Bineînțeles, dacă toate acestea nu par să funcționeze, este nevoie să cauți suport de specialitate, psihologic și psihiatric, după caz.

Rolul angajatorului în prevenția burnout-ului 

Angajatorii și liderii au un rol foarte important în prevenția sindromului burnout printr-o normare corectă a muncii (cândva obligatorie), prin psihoeducație, și mai ales prin grijă absolut umană și normală față de proprii angajați, evidențiază specialiștii în sănătate mintală. 

Iar ca terapeut, pot spune că programe precum „Sfaturi pentru a preveni epuizarea și burnout-ul” sau „Vum să depistăm la timp primele semne de burnout la angajații noștri” ar trebui să se regăsească în platformele de training ale tuturor companiilor.

În cazul profesiilor în care interacțiunile sunt iminente, precum și nivelul de stres (de exemplu, în cazul medicilor, al profesorilor, al asistentelor medicale etc), ar fi ideal ca organizațiile să aibă planuri de prevenție a burnout-ului. 

Acestea ar trebui să ia în considerare informațiile importante puse deja la dispoziție de literatură de specialitate: sprijinul social, suportul managerului și al colegilor, dezvoltarea unui mediu de lucru eficient și plăcut, utilizarea recompenselor, gestionarea volumului de muncă, psihoeducație în legătură cu fenomenul de burnout, acces la ajutor specializat (psiholog, psihiatru).

Drumul către lumină

În cazul în care remarci simptomele enumerate mai sus la tine sau la un apropiat, este importantă intervenția unui specialist. Sindromul burnout are multe simptome în comun cu depresia și anxietatea și, de aceea, este nevoie de un diagnostic diferențiat ce poate fi făcut, cel mai bine, de către un specialist.

După cum menționam, primul pas în abordarea burnout-ului ar trebui să fie prevenția, dar dacă totuși el se instalează, e important să știi că acest sindrom este o tulburare adaptativă la stresul cronic, așadar intervențiile care vizează gestionarea stresului pot fi utile în ameliorarea problemei.

Terapia pentru tratarea sindromului burnout nu este una specifică, cel puțin nu încă. Se aplică proceduri și tehnici personalizate pe nevoile fiecărui pacient, spre de exemplu: tehnici de relaxare, servicii de wellness, restructurare cognitivă, terapii prin artă, terapii psihanalitice etc.

Iar tratamentul de specialitate poate fi unul psihoterapeutic, medicamentos sau combinat.

Citește și:

Burnout-ul și relația ta cu munca

24 de moduri să te energizezi rapid când te simți epuizat

Author(s)

  • Irina Ciureanu

    psihoterapeut în cadrul clinicii Bellanima

    Irina are o experiență de peste 15 ani în organizații, ca psiholog și ca manager HR. S-a alăturat echipei Bellanima în calitate de psiholog organizațional și de psihoterapeut autonom, având formarea principală în hipnoză clinică, relaxare și terapie ericksoniană. Ca urmare a multiplelor formări și cursuri urmate în cei 20 de ani de pregătire, practică o psihoterapie complexă, cu elemente din: analiza tranzacțională, hipnoză clinică, psihotraumatologie, terapiile experiențial-dinamice, având ca obiectiv dobândirea unei bune funcționari psihice și a unei vieți pline de sens. Avantajul cel mai mare este că poate însoți persoanele afectate în drumul lor către o vindecare profundă, și în același timp, poate lucra cu tehnici specifice terapiilor de scurtă durată, centrate pe soluții.