În următoarele 7 minute vei afla:

– De ce productivitatea câștigată în urma renunțării la somn este o iluzie.
– Cum poți transforma un eveniment dureros într-unul de renaștere. 


A fost acea zi despre care am vorbit și am scris de zeci de ori: ziua în care am căzut, pur și simplu, doborâtă de lipsa de somn și de extenuare, ziua în care mi-am fracturat pomeții și m-am trezit într-o baltă de sânge. S-a întâmplat pe 6 aprilie 2007. Da, anul acesta am marcat 13 ani de la această întâmplare și, în afara simbolisticii acestei aniversări, în acest interval de timp s-au întâmplat mult mai multe lucruri. Pentru mine, acesta a fost un prim exemplu despre cum lucruri minunate pot ieși din cele mai rele situații: cum, de cele mai multe ori, evenimente care ajung să ne definească viețile într-un mod pozitiv n-ar fi existat dacă n-am fi avut parte și de niște evenimente dureroase și, câteodată, chiar sângeroase!

Mie acea zi mi-a schimbat viața în întregime. M-a făcut să-mi schimb stilul de viață și modul de a lucra. M-a determinat să scriu două cărți, Thrive: Succesul redefinit și Revoluția somnului. Și, nu mult timp după eveniment, m-a făcut să părăsesc o companie pe care am co-fondat-o și am condus-o timp de 11 ani pentru a lansa una nouă, Thrive Global. Așa că da, poate faptul că am căzut în mijlocul unei bălți de sânge n-ar trebui să fie ceva de sărbătorit, însă acel moment a fost sămânța care a dus la toate lucrurile minunate care s-au întâmplat în ultimii 13 ani. 

Am atins momentul în care să fii complet epuizat nu mai e considerat un semn de forță, ci, din contră, faptul că poți evita acest deznodământ te face puternic

De fapt, unul dintre scopurile Thrive Global este chiar acesta: să tragă semnale de alarmă, să fie catalizatorul de care au nevoie oamenii pentru a îndrăzni să apuce pe o altă cale, una care să le aducă schimbări pozitive în viață fără să fie nevoie să se izbească de zid pentru asta. Sau, în cazul meu, de podea! Și, chiar dacă viața mea s-a schimbat, e și mai uimitor să mă uit în urmă și să remarc cât de mult s-a schimbat lumea în toți acești ani. 

Burnout-ul  și conștientizarea pericolelor aduse de acesta este acum unul dintre subiectele de discuție importante, atât la nivel colectiv, cât și la nivel individual. Face parte din conversațiile noastre de zi cu zi și, la nivelul societății, este luat în calcul ca o problemă de sănătate. Tot mai mulți oameni îndrăznesc să vorbească despre căderile lor, despre semnalele de alarmă primite, despre modul în care și-au schimbat viețile sau despre problemele pe care le au în a-și modifica modul de a trăi și de a munci. 

Spre exemplu, iată acest articol memorabil din 2013 publicat în New York Times de Erin Callan, fostul CFO al Lehman Brothers. „Munca a fost mereu pe primul loc”, scrie ea, „înaintea familiei, prietenilor și căsniciei – care s-a și terminat câțiva ani mai târziu”. Privind înapoi, își dă seama că nu era absolut necesar ca lucrurile să se întâmple în acest fel, „Nu trebuia să stau lipită de telefonul meu de la prima oră de dimineață până noaptea târziu. Puteam să nu mănânc toate prânzurile pe birou. Nu era necesar să zbor, noaptea, spre o întâlnire în Europa, chiar de ziua mea. Acum chiar cred că aș fi putut să-mi fac treaba și să am o viață personală un pic mai bună”.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Este de remarcat faptul că nu e vorba doar despre poveștile emoționante pe care le citim, ci despre faptul că am ajuns într-un punct în care tot mai mulți oameni sunt gata să iasă în public cu astfel de istorisiri. Într-un final, am atins momentul în care să fii complet epuizat nu mai e considerat un semn de forță, ci, din contră, faptul că poți evita acest deznodământ te face puternic. Și asta e o schimbare enormă de mentalitate. 

Pe măsură ce lucrurile s-au schimbat, au apărut și modurile în care putem să evităm epuizarea totală. Am trecut de la acei ani în care meditația și conceptul de mindfulness erau văzute ca niște mofturi superficiale new age la epoca în care fiecare CEO ține discursuri despre cum prioritizarea practicilor de wellbeing îl fac mai puternic ca lider. Exemplele sunt numeroase: de la Mark Benioff, CEO Salesforce, Padmasree Warrior, CEO la NIO U.S., Ray Dalio, Chairman și fost CEO al Bridgewater, Mark Bertolini, CEO Aetna, Barry Sommers, unul dintre CEO Chase Bank, Melinda Gates, Co-Chair al Bill & Melinda Gates Foundation - toți vorbesc despre exercițiile lor de meditație cu la fel de multă ușurință ca despre planurile lor de business. De fapt, cele două laturi sunt strâns conectate. În The Thrive Journal, CEO-ul Amazon, Jeff Bezos, vorbește despre cele opt ore de somn pe noapte pe care le respectă, privindu-le ca pe un mod în care se arată responsabil față de toți acționarii Amazon. ”Să iei un număr mic de decizii cheie este mai important decât să iei multe decizii. Dacă-ți reduci timpul de somn, probabil că vei câștiga niște ore în plus să faci lucruri, însă productivitatea în acele ore poate fi o iluzie. Când vorbim despre decizii importante și despre interacțiuni umane, calitatea este de obicei mai importantă decât cantitatea.”

Privarea de somn a devenit un enorm semnal de alarmă

Privarea de somn nu mai e acel punct forte cu care te lăudai la un interviu pentru un job; a devenit un enorm semnal de alarmă. Directorul de resurse umane al LinkedIn, Pat Wadors, a spus în 2015: „Credeți-mă, nu e un titlu de glorie să te lauzi că poți funcționa cu 4-5 ore de somn pe noapte… Tu crezi că, irosind mai puține ore pe somn devii mai productiv. Nici gând. Când te lauzi cu așa ceva, de fapt îmi spui că e OK pentru tine să îți pui în pericol sănătatea și să nu performezi la adevărata valoare acasă sau la birou. E ceva cu care să te lauzi oare?”.

Poate că cel mai bun exemplu al noului statut căpătat de somn ca un ajutor de nădejde al performanței este modul în care acesta a fost îmbrățișat în lumea sportului de elită. Foarte rar mai vezi acum vreo echipă profesionistă care să nu aibă cu ea un specialist în problemele somnului, și nici una în care jucătorii să nu poarte trackere de somn în fiecare noapte. Și mulți dintre ei nu au nici o problemă în a spune că își folosesc orele de somn ca pe o parte vitală a antrenamentului – și a performanței. 

Andre Iguodala, numit Most Valuable Player al NBA în 2015 spune că performanțele tot mai bune de pe teren se datorează și faptul că doarme mai mult. Sfatul lui pentru oricine simte că nu și-a pus încă lucrurile în ordine? „Dormi mai mult și lucrează mai mult.” Tom Brady e deja faimos pentru dedicarea sa aproape religioasă pentru rutina de somn pe care o are. Și, pentru el, asta înseamnă de multe ori să meargă la culcare la ora 8.30. Rezultatul? La 39 de ani, câștigă al cincilea Super Bowl – reușind astfel un record de victorii. Michael Phelps, câștigătorul a celor mai multe medalii olimpice din toate timpurile, nu numai că spune despre somn că este o parte vitală a antrenamentului său, însă are grijă de rutina de somn la fel de mult ca de programul de antrenament. În anul Olimpiadelor de la Rio, a dormit în medie 7 ore și 36 de minute pe noapte – și a câștigat șase medalii. 

Nu e o surpriză, așadar, că militarii – pentru care forma fizică și psihică excelentă sunt imperios necesare – au descoperit, de asemenea, puterea somnului. În 2015, un studiu RAND a fost început cu scopul de „a găsi cele mai bune practici și de a identifica opțiunile pentru ca Ministerul Apărării să poată explica efectele negative ale lipsei de somn și pentru a promova obiceiurile sănătoase în rândul membrilor”.

Iar piața a răspuns și ea, de asemenea. În decembrie 2012, American Academy of Sleep Medicine a acreditat 2.500 de centre de dormit – un număr care s-a înmulțit cu cinci în ultima decadă. Anul trecut, IBISWorld a publicat un raport asupra clinicilor specializate în problemele somnului – o industrie care valorează peste 7 milioane de dolari și are circa 50.000 de angajați. Concluzia: „Conștientizarea problemelor cu somnul și tratarea lor va duce la o creștere a cererilor pentru astfel de clinici”.

Pe de altă parte, sub titlul „Industry Threats and Opportunities”, raportul indică și următorul capitol care va urma în această poveste. „Pe măsură ce conexiunea la internet este mai facilă și mai puternică, tot mai mulți oameni vor avea probleme cu somnul”. În 2007, doar prejudecățile despre somn văzut ca o pierdere de timp și lipsa informațiilor despre pericolele unui burnout erau problemele esențiale. 13 ani mai târziu, conștientizarea problemelor ne-a fost adusă mai aproape de tehnologie. Pentru ca, în final, tehnologia să devină o parte a problemei. Oricum ai privi acest lucru, știința e o amenințare și o oportunitate. Trăim niște vremuri incredibile, în care lucrurile se schimbă: atitudinea privind burnout-ul se schimbă, apar teorii legate de performanță, stres, somn și starea de bine, dar și sentimentul acela că ne e mai greu ca niciodată să ne găsim liniștea, să ne deconectăm, să ne reîncărcăm bateriile. 

Tehnologia ne pune la dispoziție resurse nebănuite și oportunități de a face lucruri extraordinare – și, în același timp, mărește ritmul vieții noastre mult peste capacitatea noastră de a ține pasul. Cu toții simțim asta – suntem controlați de un lucru pe care noi ar trebui, de fapt, să îl controlăm. Și nu contează cât de mult suntem conștienți de știința din spatele bournout-ului sau a stării de bine; abilitatea noastră de a ne concentra, de a gândi, de a fi prezenți, de a ne conecta cu noi înșine este, mai mult ca niciodată, în primejdie. Acest lucru – relația pe care o avem cu tehnologia – o să fie protagonistul poveștii care se va scrie în următorii 10 ani. 

Și voci noi apar să ne conducă pe drumul creării acestui echilibru. Tristan Harris este un fost product philosopher de la Google care s-a dedicat schimbării modului în care lumea tehnologiei inventează și promovează aplicațiile. „Există un mod de a le construi care să nu aibă legătură cu adicția”, spune el. „Nicicând în istorie deciziile unui grup extrem de mic de designeri (în marea lor majoritatea bărbați, albi, trăind în lumi SF, între 25-34 de ani), lucrând la maximum 3 companii… n-a avut atât de mult impact asupra modului în care milioane de oameni din lume își împart atenția”. „Trebuie să fim extrem de responsabili și să facem lucrurile cum trebuie.” Așa că a făcut un Bill of Rights, care își propune să aducă un cod de etică în lumea responsabilă de economia atenției. Și, ca acest lucru se se întâmple, a inițiat un grup numit Time Well Spent, a cărui misiune este „să alinieze tehnologia cu umanitatea”. Așa că, în următoarea decadă, aceasta va fi noua frontieră în tehnologie – va fi vorba despre aplicații, instrumente și inovații AI care ne vor ajuta să setăm un set de reguli și limitări și care ne vor ajuta să reconstruim zidurile din jurul elementelor esențiale umane. 

Acum, la 13 ani după inventarea smarthpone-ului, suntem în acel punct în care tehnologia, care ne aduce aproape atât de multe lucruri minunate, alimentează de fapt epidemia de stres și burnout din întreaga lume. Suntem dependenți de device-urile noastre și ele sunt niște formatori de gusturi extrem de duri, punându-ne mereu în pericol atenția și concentrarea și ținându-ne în alertă. Conform unui studiu recent, peste 70% dintre americani dorm cu telefoanele mobile lângă ei. Și, în medie, le verifică cam de 150 de ori pe zi. Iar acest lucru, așa cum mi-a spus orice persoană cu care m-am întâlnit în călătoriile mele în lume, nu poate fi un lucru sustenabil. 

Așadar, încă mai avem un drum lung de făcut. Și speranța mea este că ne vom îndepărta de modul în care facem lucrurile acum, cel puțin până la aniversarea de 20 de ani a momentului meu de deșteptare. Știm acum că stresul și burnout-ul ne ucid, pur și simplu. Știm că ne fac mai puțin productivi la job, și nu mai buni. Știm că relația noastră cu tehnologia este periculoasă și nu e sustenabilă. Și știm că avem la dispoziție multe instrumente și strategii care ne pot oferi instant o stare de bine. Știința e clară în aceste privințe. Tot ce trebuie să facem acum este să dăm atenție rezultatelor științei și să ne schimbăm modul în care trăim și muncim. 

Și de asta am fondat Thrive Global: să ajut oamenii să aducă schimbări pozitive în viața lor, 13 ani mai târziu după ce o cădere urâtă a adus atât de multe schimbări în viața mea. 

Citește și:

Ce înseamnă Thrive?

Cum să-ți asculți și să porți un dialog permanent cu toate părțile tale

Author(s)

  • Arianna Huffington

    fondatoare The Huffington Post, fondatoare și CEO Thrive Global

    Arianna Huffington, fondator The Huffington Post, fondator și CEO Thrive, autoare a 15 cărți, care acoperă teme dintre cele mai variate: artă, mitologie, politică sănătate. În 2005, a lansat The Huffington Post, o platformă de știri și opinii, care a devenit foarte rapid unul dintre cele mai prestigioase brand-uri media online. În august 2016, a lansat Thrive Global, o platformă de wellbeing și eficiență, pentru corporații și consumatori individuali, ce are ca misiune schimbarea modului în care muncim și trăim și care își propune să pună capăt concepției false potrivit căreia burnout-ul este prețul pe care trebuie să-l plătim pentru succes. Arianna Huffington a fost desemnată printre cei mai influenți 100 de oameni din lume de către publicația Time și se găsește pe lista celor mai puternice 100 de femei din lume. Născută în Grecia, s-a mutat la Londra la vârsta de 16 ani, și a absolvit Universitatea Cambridge cu specializarea în economie. La 21 de ani, a devenit președinta faimoasei societăți de dezbateri Cambridge Union.
    Cele mai recente cărți ale Ariannei Huffington - Thrive (Succesul redefinit: prosperitate, înțelepciune, miracol și crearea unei vieți pline de sens) și The Sleep Revolution (Revoluția somnului) - au ajuns, imediat după lansare, bestseller-uri internaționale.