În următoarele 5 minute vei afla:
– De ce creativitatea e mai apreciată în zilele noastre decât în epocile anterioare.
– Care este legătura dintre prejudecăți și educație.
Te surprinzi adesea spunând că “războiul bate la ușă”, în ciuda faptului că atât violența, cât și decesele cauzate de război sunt în declin încă din 1946? Te temi de o foamete mondială cauzată de suprapopulare, în ciuda faptului că au fost mai puține decese cauzate de inaniție în ultimul deceniu decât în orice alt moment istorie? Îți imaginezi că terorismul este o cauză mai frecventă a decesului decât înțepăturile albinelor, deși statisticile susțin contrariul?
Dacă da, să știi că nu ești singurul. E absolut firesc să ne imaginăm cele mai prăpăstioase scenarii. Suntem urmașii unor primate care vedeau pericolul și acolo unde nu era (deci sufereau de anxietate), iar exemplarele care reușeau să fie în gardă tot timpul sunt probabil cele ale căror gene au fost transmise mai departe. Dar, ca și pasiunea noastră pentru dulce și sărat, nici anxietatea excesivă nu ne mai folosește în zilele noastre.
Spre exemplu, dacă înotăm în ocean ne gândim că am putea fi atacați de un rechin, iar dacă sunt turbulențe în timpul unui zbor, ne gândim că avionul s-ar putea prăbuși, când principala cauză a mortalității, la nivel mondial, sunt bolile cardiovasculare.
Desigur, nu sunt toate roz, însă înclinația umană către pesimism tinde să umbrească toate victoriile umanității. Adevărul e că epoca actuală e cea mai ofertantă, permisivă și tolerantă dintre toate. Deși suntem bombardați zilnic cu titluri apocaliptice care ne fac să credem că lumea e un loc îngrozitor și viitorul e lipsit de speranță, Steven Pinker, psiholog și profesor la Harvard University, susține în cadrul cărții Enlightenment Now că lumea e un loc mai bun decât a fost vreodată. Iar Bill Gates a declarat pe blogul său că aceasta este noua lui “carte preferată din toate timpurile”.
“Ia istoria drept exemplu: Faptul că o situație e îngrijorătoare astăzi nu înseamnă că a fost favorabilă în trecut. Pentru toate titlurile alarmante, toate crizele, prăbușirile, scandalurile și epidemiile, avem aceste victorii de care ne putem bucura. Lumea a făcut progrese extraordinare în toate domeniile. Însă ce e surprinzător e că nimeni nu pare să înregistreze acest lucru”, explică Steven Pinker în cartea sa.
Unele dintre cele mai convingătoare argumente menționate sunt:
- Scorul IQ la nivel mondial crește cu aproape trei puncte la fiecare zece ani.
- Lumea e de o sută de ori mai prosperă decât acum două secole, iar abundența începe să fie distribuită în mod egal.
- În ziua de azi, oamenii muncesc mai puțin, au mai multe zile de concediu și petrec mai puțin timp dedicat treburilor domestice.
Iată mai multe argumente din cartea Enlightenment Now care îți vor stimula optimismul:
1. Avem mai puține prejudecăți
Din statisticile Google rezultă că glumele rasiste, homofobe și sexiste au de la un an la altul din ce în ce mai puțină căutare, iar concluzia e că lumea de devine un loc mai tolerant și mai incluziv.
„Prejudecățile s-au relaxat odată cu trecerea timpului, ceea ce înseamnă că ne putem aștepta să scadă în intensitate odată cu noua generație”, explică Pinker.
cade odată cu tineretul, ceea ce înseamnă că ne putem aștepta ca acesta să scadă și mai mult pe măsură ce fanii îmbătrâniți cedează scena unor cohorte mai puțin prejudiciate.”
2. Avem mai multe resurse
Pe lângă faptul că avem mai mult timp la dispoziție, datorat reducerii volumului de muncă casnică (spre exemplu, timpul alocat spălatului rufelor a scăzut de la 11,5 ore pe săptămână, cât era în 1920, la o oră și jumătate în 2014), avem și o situație financiară mai favorabilă. În 1929, americanii cheltuiau mai mult de 60% din venitul lor pe strictul necesar, iar azi acest procent a scăzut la o treime. “Pe măsură lucrurile strict necesare se ieftinesc, noi rămânem cu mai mult timp și cu mai mulți bani”, explică autorul.
3. Suntem mai inteligenți
Pinker consideră că creșterea alfabetizării la nivel global este o marcă a pregresului uman. Conform autorului, persoanele educate tind să fie mai puțin rasiste, sexiste, homofobe, pun mai mult preț pe creativitate și sunt mai predispuse să voteze. Înainte de secolul al XVII-lea, alfabetizarea era „privilegiul unei mici elite din Europa de Vest”. Pe când acum, 83% din populație are acces la educația primară.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
4. Suntem mai longevivi
Speranța de viață în 2015 în SUA era de 78,96 ani – cu nouă ani mai mult decât acum jumătate de secol. Și începând cu mijlocul secolului al XVIII-lea, speranța de viață globală a crescut de la 29 de ani (unde fusese timp de 225 de ani), la aproximativ 71,4 ani în 2015. În 1700, „o treime din copiii născuți în cele mai bogate părți ale lumii decedau înainte de a cincea aniversare; astăzi aceasta este soarta a doar 6% dintre copiii din cele mai sărace părți ale lumii”, explică Pinker.
5. Beneficiem de mai multă siguranță
De la conducerea automobilului și până la mersul pe stradă, lumea e un loc mai sigur decât decât în prima jumătate a secolului XX. Iar acest lucru se datorează „legilor, codurilor de construcție și regimurilor de inspecție”, conform autorului. Din anii 1930, riscul de deces al unui pieton în urma unui accident a scăzut cu 72%, deoarece străzile sunt prevăzute cu balustrade și indicatoare. Decesele cauzate de incendii sau de înec au scăzut cu aproximativ 90%, datorită măsurilor preventive, cum ar fi educarea împotriva incendiilor și a pericolului de înec.
6. Suntem mai prosperi
Venitul global s-a triplat între 1820 și 1900, iar 50 de ani mai târziu, s-a triplat din nou. Același lucru s-a întâmplat și 25 de ani mai târziu. Iar această statistică nu se aplică doar țărilor dezvoltate. Din 1995, 30 din cele 109 țări în curs de dezvoltare ale lumii, inclusiv Bangladesh, El Salvador, Etiopia, Georgia, Mongolia, Mozambic, Panama, Rwanda, Uzbekistan și Vietnam s-au bucurat de o creștere a veniturilor care s-a dublat la fiecare 18 ani.
7. Rata natalității scade
Rata de creștere a populației mondiale a atins un maxim de 2,1% în 1962, și a scăzut la 1,2% în 2010. Pinker estimează că până în 2050, rata de creștere a populației va fi mai mică de 0,5% și ar putea atinge zero până în 2070. El atribuie această tendință educației și bunăstării financiare, care nu mai determină oamenii să crească copii pentru “a-și asigura bătrânețile”. Deși rata natalității a scăzut mai mult în zonele dezvoltate, precum Europa și Japonia, el a observat această tendință și în societățile musulmane.
8. Natura își revine
Pinker susține că, pe măsură ce lumea a devenit un loc mai prosper, natura a început să-și reviună. Din 1970, când a fost înființată Agenția pentru Protecția Mediului din SUA, s-a constatat că emisiile a cinci poluanți atmosferici au scăzut cu aproape două treimi, în timp ce consumul de energie s-a redus, iar populația globală a crescut cu 40% și a devenit de două ori și jumătate mai prosperă. Autorul crede că această constatare infirmă credința că doar o descreștere a populației poate reduce nivelul poluării.