În următoarele 7 minute vei afla:

– De ce credințele noastre preced acțiunile, care apoi vor confirma convingerile.
– Cum ne influențează gândurile perceperea realității.


Într-o lume compusă din miliarde de oameni, într-o cultură care insistă pe faptul că trebuie să fii special și că trebuie să faci ceva important, este foarte ușor să te simți ca și când tu n-ai conta deloc. 

Poate că ai avut acest sentiment întreaga ta viață: te-ai simțit fără niciun scop, fără valoare, nefăcând nimic care să ajute pe cineva din jurul tău. Poate că acest sentiment a apărut și a dispărut, atunci când te străduiai să îți găsești iubirea sau direcția în viață și te gândeai că trebuie, cumva, să-ți dovedești valoarea. 

Sau poate că știi că viața ta e valoroasă; doar că, din când în când, atunci când pui capul pe pernă, seara, te întrebi dacă, într-un final, o să conteze că tu ai trăit pe acest pământ. 

Știu prea bine cum este să-ți pui la îndoială valoarea. Am crescut simțindu-mă inferioară și nesigură de propria persoană, și m-am simțit pierdută și nesemnificativă mulți ani după asta. Și, ca o introvertită nesigură, suferind de anxietate și cu o stimă de sine scăzută, mi-am dorit, în același timp, să simt să aparțin unui loc, unui grup, și am sperat că o să găsesc o modalitate să ies în evidență. Astfel încât să mă simt importantă. Valoroasă. O persoană pe care merită s-o cunoști, merită s-o iubești, merită s-o ții minte după ce dispărut. 

Pe de altă parte, de felul meu, tind să analizez totul, ceea ce înseamnă că, deseori, mă întreb care e locul meu în lume și care e scopul vieții. 

Dacă ți se pare cunoscut oricare dintre aceste sentimente și simți la fel, sper că vei găsi puțină alinare știind că… 

1. Nu ești singur. 

Cu toții ne punem întrebări de genul de ce suntem aici, dacă avem un scop în lume, dacă viețile noastre contează în marea schemă universală. În acele zile în care te simți insignifiant poate părea irelevant ce fac alții. Și chiar așa și este dacă știi, doar la nivel intelectual, că nu ești singur, în loc să simți acest lucru, cu adevărat. Știu din experiența mea ce ravagii poate face acest sentiment, de parcă ți s-ar rupe sufletul în două: în momentele în care îți îndeși nesiguranțele sub preș și pretinzi că totul este minunat când lucrurile nu stau chiar așa.

Prin urmare, fii deschis! Spune cuiva cum te simți. Scrie o postare pe blog. Apoi așteaptă să auzi „și eu!”. Atunci când simți cu adevărat că aparții unui loc, unei comunități, adu-ți aminte că și tu ai făcut asta pentru alte persoane. Și acest lucru, dragă prietene, înseamnă că ai contat. 

2. Doar pentru că tu crezi că nu contezi, nu înseamnă că acest lucru este și adevărat. 

Gândurile nu sunt niște date exacte. Sunt în mișcare, se schimbă în mod constant și sunt influențate de starea noastră de spirit, de credințele noastre și de modul în care suntem „programați” încă de mici să reacționăm. 

Acele zile în care mă simt cu moralul la pământ au apărut, cel mai des, ca o consecință a acumulării de provocări la nivel fizic și emoțional, provocări de care uneori nici nu am fost conștientă. Sunt epuizată din cauză că dorm insuficient, sunt slăbită datorită deshidratării sau alegerilor alimentare inadecvate sau/și provocată emoțional de unele evenimente care au redeschis răni adânci din copilărie. Spre exemplu, poate că cineva nu-mi răspunde la e-mail (mai mult de o săptămână), iar asta-mi întărește convingerea pe care mi-am format-o atunci când am fost tratată cu indiferență în copilărie: că este ceva în neordine cu mine, că nu sunt suficient de bună și că nu merit să fiu iubită. 

Iar lucrurile se acumulează și iată că sunt gata, într-o secundă, să iau în seamă fiecare idee negativă care-mi trece prin cap ca și cum ar fi adevărată. Însă nu e așa. Toate aceste gânduri sunt judecăți, presupuneri, concluzii și interpretări, toate aflate în același loc „conectate” de către dispoziția mea actuală și de percepția limitată.

Același lucru este valabil și pentru tine. Poate că te gândești că nu contezi astăzi, dar poate că ieri ai contat, și poate că așa s-a întâmplat și în multele zile de dinainte. Însă gândurile nu-ți reflectă în mod clar realitatea; abia reușesc să reprezinte perspectiva pe care o ai în anumite momente. Și e o perspectivă modelată de mulți factori, unii cu implicații mult mai adânci decât ce vedem la suprafață. 

3. Când oamenii te tratează ca și când n-ai conta, e problema lor, nu a ta. 

Apropo de traume din copilărie, frecvent, atunci când ne gândim că nu contăm e pentru că, de multe ori, oamenii chiar ne-au tratat ca și când nu am conta. Și au făcut-o chiar din prima zi în care am apărut pe lume. 

Dacă ai fost neglijat, abuzat, abandonat în copilărie sau într-o relație adultă, e simplu să ajungi la concluzia că, într-un fel, ai meritat-o. Însă nu n-a fost așa, și nu este. Nimeni nu merită acest tratament. 

Te-au tratat prost pentru că tu… ești tu. Pentru că ei sunt… ei. Nu s-au purtat cu tine ca și cum n-ai conta pentru că n-ai nici o valoare. Au făcut-o pentru că au fost prea prinși în propria lor durere și în tiparele obișnuite pentru a-ți mai recunoaște și onora valoarea ta intrinsecă. 

Din păcate, credințele formate în urma unor astfel de abuzuri sunt înșelătoare, și ele au un impact nu doar asupra valorii proprii, ci și asupra sensului identității proprii. Iar uneori poate fi dificil să descâlcești atâtea ițe care ne arată ce credem că suntem și de ce. Dacă ai pornit pe lungul drum al vindecării însă, uneori e suficient doar să recunoști că ți-ai format o convingere negativă pe baza modului în care ai fost tratat – și poți, în timp, să uiți de ea. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


4. Nu trebuie să faci lucruri mărețe ca să contezi. 

E simplu să simți că viața ta nu contează dacă n-ai făcut ceva măreț: dacă nu salvezi lumea, dacă nu conduci un imperiu, dacă nu călătorești în jurul globului și nu dovedești asta cu poze cu un hashtag atașat. 

Însă sensul vieții nu trebuie să vină doar din astfel de reușite: uneori, oamenii care au cel mai mult succes sunt și cei care se simt cel mai puțin împliniți. Dacă ești prea ocupat ca să te bucuri de banii pe care-i câștigi, mai au acești bani vreo valoare? Dacă ai mai mulți follower-i decât prieteni reali și adevărați, te vei simți vreodată iubit? 

Lucrurile mari ne hrănesc ego-ul, nu este nici o îndoială și da, chiar au un impact. Însă, atunci când te gândești la persoanele care contează cel mai mult pentru tine, la nivel personal, îți apare în fața ochilor un CEO? O celebritate? Un sportiv medaliat? 

Aș presupune că acea persoană este un profesor, un bunic, sau poate cineva care a intrat în viața ta pentru puțină vreme, dar a avut o influență importantă asupra drumului pe care l-ai urmat, pentru că ei au ascultat cu adevărat și le-a păsat. 

Nu oricine poate fi cineva pe care toată lumea îl cunoaște, dar fiecare dintre noi poate fi cineva pe care altcineva îl iubește. 

5. Ai însemnat ceva pentru mai mulți oameni decât îți dai seama. 

De vreme ce suntem încă în sezonul vacanțelor, mi se pare potrivit să citez dintr-unul din filmele mele favorite, un clasic. E vorba despre Wonderful Life. Știu, un clișeu, însă e unul potrivit în acest context, fără îndoială. 

Când George Bailey stă pe pod, în mijlocul unui vârtej de zăpadă, cu o sticlă de băutură în mână și cu o mulțime de regrete care-i trec prin cap, el n-are nici o idee despre cât de mulți oameni a influențat, de-a lungul anilor, prin gesturi mici de iubire și bunătate. El își vede viața ca un colaj de eșecuri și de oportunități ratate în timp ce, pentru alții, el a fost lumina care i-a condus acasă prin noaptea întunecată și înfricoșătoare. Și poate că n-ar fi știut-o niciodată dacă viața n-ar fi oferit un motiv convingător pentru ca oamenii să se strângă în jurul lui ca să-l sprijine. 

Să spunem lucrurilor pe nume: viața este de multe ori dificilă, pentru cei mai mulți dintre noi. Cu toții ne oblojim rănile, ne confruntăm cu bătăliile pe care le ducem în fiecare zi, suntem prinși în păienjenișul propriilor drame. Și cu toții avem o atitudine părtinitoare, negativistă, care ne face să petrecem mai mult timp scanând mediul înconjurător în căutarea potențialelor pericole decât recunoscând și apreciind binecuvântările de care avem parte.

Cu siguranță și tu ești minunea, binecuvântarea din viața cuiva, și probabil că ai fost de mai multe ori. Ai spus lucrul potrivit la timpul potrivit, fără măcar să realizezi că avea nevoie să-l audă. Ai oferit un zâmbet când cineva s-a simțit singur, fără să îți dai seama că așa îi faci suferința mai ușoară. Ai fost prietenul cuiva, sursa de putere, campionul, spațiul lui sigur, inspirația și speranța. Pentru tine, poate a fost doar un mesaj, dar pentru celălalt a fost amănuntul care l-a ajutat să țină lucrurile sub control. Pentru tine, poate a fost doar o îmbrățișare, pentru celălalt a fost gestul care a făcut ca lumea să nu se facă țăndări în jur. Așa cum a spus cineva (însă nu sunt sigură cine): „Nu te gândi niciodată că n-ai avut niciun impact. Amprentele tale nu pot fi șterse de pe micile dovezi de bunătate pe care le-ai lăsat în urmă”. 

6. Contezi pentru oameni pe care nu i-ai întâlnit (sau care încă n-au fost născuți). 

E simplu să crezi că nu contezi dacă n-ai oameni în viața ta care să-ți reflecte valoarea: prieteni, familie, un partener; oricine care te apreciază și îți arată, prin vorbele sau acțiunile lor, că te vor și au nevoie de tine în viața lor. 

Însă, doar pentru că nu te simți important pentru nimeni în momentul de față, asta nu înseamnă că nu te vei simți niciodată așa. Există persoane pe care nu le-ai întâlnit, ale căror vieți vor deveni mai bune pe la mijloc sau pe la final, pentru că atunci intervii tu în viața lor. Există prieteni pe care ți-i vei face și pe care îi vei simți la fel de apropiați ca pe o familie, și asta pentru că ei vor ocupa un loc în inima ta pe care nimeni altcineva n-a putut să-l adjudece. 

Și poate că, într-o zi, o pereche de mâini micuțe te vor strânge și-ți vor reaminti că tu contezi pentru el mai mult decât oricine altcineva pe lume. Povestea vieții noastre este doar parțial scrisă și încă mai există roluri principale care trebuie distribuite. Dacă scena ta actuală pare goală sau singuratică, adu-ți aminte că fiecare poveste măreață aduce protagonistul către limita cea mai de jos înainte să-l înalțe pe cele mai amețitoare culmi. 

Dacă există un lucru pe care l-am învățat pe parcursul anilor de când conduc acest site, este acela că ceea ce crezi precede acțiunile, care apoi vor confirma convingerile. Dacă tu crezi că nu contezi, probabil că n-o să faci nimic care să conteze, și astfel te vei simți și mai puțin important și mai singur. 

Însă dacă te uiți la ce am scris mai sus, cel mai probabil vei face ceva cu viața ta – sau cel puțin cu ziua de astăzi – care va conta pentru oamenii din jurul tău. 

Poate că vei oferi cuiva un umăr să se sprijine, poate îl vei asculta, poate îi vei da o bucățică din inima ta sau poate vei face ceva care să îl ajute sau să îl vindece. Și, în momentul în care vei vedea impactul pe care îl ai, îți vei da seama ce înseamnă să contezi, cu adevărat: să îți cunoști valoarea și să creezi un pic mai multă iubire și lumină în lume, dându-le mai departe, către ceilalți, cât de des poți. 

Citește și:

Cum să-ți crești stima de sine?

10 lucruri care vor conta mult mai mult peste 10 ani

Author(s)

  • Lori Deschene

    fondatoarea Tiny Buddha

    Lori este autoarea Tiny Buddha: Simple Wisdom for Life’s Hard Questions și Ghidul lui Tiny Buddha to Loving Yourself. Ea a prezentat la Conferința Wisdom 2.0, iar scrierea ei a fost prezentată în Good Housekeeping, Cosmopolitan, Shambhala Sun, Tricycle: The Buddhist Review și Chicken Soup for the Soul. Lori locuiește în San Mateo, California.