În următoarele 5 minute vei afla:
– De ce este important să-ți asumi responsabilitatea într-o relație.
– Ce sunt îngrijorările productive și la ce întrebare răspund ele.
Conform definiției din DEX, ”a sabota” înseamnă ”a împiedica, a submina, a frâna în ascuns realizarea unui lucru, a unei acțiuni; a împiedica (prin uneltiri) bunul mers al unei acțiuni”.
Asta este definiția sabotării, atunci când îți planifici să o aplici în mod intenționat. Însă cum este atunci când nu-ți dai dai seama că o practici împotriva ta? O numim autosabotare.
Uneori, în relațiile de cuplu, de prietenie, cu colegii sau cu familia, constați că lucrurile nu se întâmplă așa cum ți-ai dori. Simți că ceva este în neregulă, dar nu poți numi ce anume, mai exact, este despre tine și ce anume este despre ceilalți.
1. Te autosabotezi atunci când îți ignori nevoile
Cu toții avem nevoi fundamentale, ele stau la baza acțiunilor noastre, sunt ceea ce ne motivează și este important pentru noi. Pe lângă cele de supraviețuire (să ai ce mânca, cu ce să te îmbraci și unde să dormi), ai nevoie de demnitate, autonomie, libertate, dar și de siguranță, de sens, conectare, iubire, înțelegere, de relaxare. Și am enumerat doar câteva dintre ele. Sunt convinsă că, dacă iei acum o pauză și stai puțin cu tine, vei mai găsi și altele. Ai încercat? Probabil că, dacă răspunsul a apărut repede în mintea ta, sunt nevoi importante ale tale. Te autosabotezi dacă le ignori atunci când iei anumite decizii în viața ta.
Întrebările ajutătoare sunt: ”Ce este important pentru mine acum?”, ”Ce vreau?”, ”De ce vreau ceea ce vreau?”.
2. Te autosabotezi atunci când ești mai puțin atent la cel de lângă tine
Și celălalt are aceleași nevoi ca și tine. Este firesc ca prioritatea lui să fie alta, pentru că sunteți diferiți, dar ele există. Ce contează pentru el poate nu e la fel de important pentru tine. Dacă atunci când apare o tensiune între voi ești atent, curios și încerci să-l înțelegi, ți se va disipa convingerea că are anumite comportamente cu intenție împotriva ta. Descoperindu-l și ascultându-l cu adevărat pe cel din fața ta, cu ochii și urechile larg deschise, sunt mari șanse să-ți schimbi interacțiunea cu el. Te autosabotezi crezând că așa renunți la tine în favoarea celuilalt.
”Să asculţi înseamnă să primeşti ce spune celălalt fără să judeci, încercând să înţelegi universul său interior prin raportare la propriul său sistem de referinţă.” (Jacques Salome, Sylvie Galland – Dacă m-aș asculta, m-aș înțelege)
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
3. Te autosabotezi atunci când lași gândurile să-ți consume energia
Mintea noastră produce gânduri non-stop. Nu te gândi acum. Ai reușit?
Unele gânduri nu sunt plăcute, provin din îngrijorări. Dacă te simți amenințat cumva, gândurile negative apar imediat, ca melcii după ploaie. Ies târâș din străfundurile minții și lasă o mâzgă lipicioasă, de care nu reușești să scapi. Dr. Robert L. Leahy, în cartea Învinge grijile, împarte îngrijorările în două grupe:
- Îngrijorări productive: te ajută să rezolvi probleme, te conduc spre acțiuni, răspund la întrebarea ”ce pot să fac acum” .
- Îngrijorări neproductive: ruminația care-ți consumă energia și-ți provoacă insomnia. O activitate mentală inutilă și care te împiedică să treci la acțiuni concrete.
Ce poți să faci acum?
- Să observi că mintea ta produce gânduri. Încearcă să te detașezi de cele negative, doar observă că ele apar.
- Să le privești ca norii de pe cer care vin și pleacă și chiar să le dai drumul. Dacă nu le dai atenție, ele nu vor sta cu tine. Concentrează-te pe gândurile folositoare.
- Să nu le lași să te domine. Încearcă să rămâi deschis la poveștile pe care mintea ți le spune.
”Gândurile = cuvinte în mintea noastră, povești despre cum ne vedem viața sau cum am vrea să fie viața noastră” (Russ Harris, Capcana fericirii).
4. Te autosabotezi atunci când crezi că a fi vulnerabil este periculos
Paul Gilbert (”Compasiunea și mintea umană”) identifică 3 tipuri de sisteme de bază, interactive, de reglare a emoțiilor noastre. Unul dintre ele este sistemul de amenințare și autoapărare. Atunci când acesta este activat, emoția pe care o simți este frica. Ea are rolul de a-ți crește vigilența și de a te pregăti să te aperi. Dacă ai exprima-o, probabil că te-ai simți vulnerabil. Și atunci ceea ce răzbate cu putere în exterior este furia. Furia iese la suprafață și-ți aduce mult mai multe deservicii, mai ales în relații. E greu să discuți cu un om furios.
Îți propun să încerci și altă strategie: să folosești vulnerabilitatea ca pe un punct forte. Un instrument prin care să obții mai multă apropiere. Imaginează-ți că-l lași pe cel din fața ta să te simtă. Îi spui că ți-e greu, îi vorbești despre cum simți că frica te blochează și te îndepărtează. Îi propui, poate, să căutați împreună soluții. Construiește tu acum cel mai bun scenariu.
5. Te autosabotezi atunci când nu-ți asumi contribuția
Una dintre fricile fundamentale este cea de libertate. Libertatea are pe verso multă responsabilitate. Înseamnă, de exemplu, asumare de decizii, alegerea de a avea grijă de tine, dar și de relațiile tale. La cele două capete ale unei relații sunt întotdeauna două persoane. Una dintre ele ești chiar tu. Iar tu influențezi relația, o faci mai frumoasă sau mai dificilă prin contribuția ta în mod direct. Ai această libertate. Să afirmi și să fii convins că tu ești sau te porți într-un anumit mod, din cauza celuilalt, poate fi o cale spre dezamăgire permanentă. Ar putea însemna și că nu ești pregătit încă să fii liber și preferi să stai sub controlul celuilalt. Cred că nu te simți confortabil după ce ai citit propoziția precedentă. Și, totuși, care este contribuția ta? Observi cercul vicios de mai sus?