În următoarele 4 minute vei afla:

– Ce mănâncă la micul dejun cea mai longevivă populație de pe Terra.
– Ce este intermitent fasting.


Ideea că micul dejun ar fi obligatoriu, în fiecare zi, pălește în fața particularităților fiecărei persoane: a obiceiurilor alimentare, a stilului de viață sau a afecțiunilor de care suferă omul respectiv. Și, să nu uităm de faptul că viața noastră nu se desfășoară în fiecare zi la fel, nici în ceea ce privește rutina de lucru și nici în toate activitățile în care ne implicăm.

În programele de consiliere pe care le concep pentru femeile cu care lucrez, pledez pentru a nu sări peste micul dejun, mai ales pentru că acesta ajută la controlul senzației de foame și la formarea unui program ordonat de alimentație. E o parte dintr-un proces important, din care e nevoie să fac apoi reglaje fine de adaptare a alimentației la programul zilnic, la obiectivele pe termen lung pe care le-am stabilit împreună, cu atenție și, în același timp, și la provocarile de moment.

Cu toate astea, studiile de specialitate n-au reușit să demonstreze că persoanele sănătoase și normoponderale au ca principal ”motor” micul dejun, căci la starea generală de sănătate pot contribui și alte obiceiuri pe care acestea și le-au cultivat de-a lungul timpului. De celalată parte, însă, cercetările au arătat că persoanele care sar în mod constant peste micul dejun sunt chiar și de cinci ori mai predispuse la a deveni supraponderale sau obeze, față de cei care au făcut din mic-dejun o rutină.

Cu toate acestea, nu putem să nu ne uităm la țările unde oamenii sunt cei mai sănătoși și la alegerile pe care aceștia le fac aceștia la micul dejun. Practic, anumite populații sunt mai longevive, mai puțin deprimate, au o formă fizică de invidiat, au cele mai scăzute rate ale cancerului și ale bolilor de inimă, precum și cea mai bună sănătate digestivă. Încă nu s-au făcut studii care să ateste legătura directă dintre mic dejun și starea de sănătate a oamenilor, dar nu putem să ignorăm ceea ce e evident.

Okinawa

Localnicii din insula japoneză au cea mai mare speranță de viață de pe planetă, niveluri scăzute ale bolilor cronice și o populație activă la vârsta a treia.

Alegeri tipice pentru mic dejun:

  • Porridge din orez, orez la aburi, prăjituri de orez;
  • Alge de mare;
  • Ceai verde;
  • Miso & noodles soup;
  • Legume trase la tigaie;
  • Tofu;
  • Pește la grătar;
  • Ouă.

Islanda

Islandezii au niveluri reduse ale depresiei, ale tulburărilor bipolare și ale depresiei port-partum, în ciuda iernilor lungi și a lipsei de lumină naturală suficientă pe timpul zilei.

Alegeri tipice pentru mic dejun:

  • Cereale integrale (în special secară și ovăz);
  • Iaurt;
  • Afine și alte fructe;
  • Carne;
  • Brânză;
  • Pește;
  • Ouă.

Grecia

Grecii au un nivel redus al bolilor cardiovasculare.

Alegeri tipice pentru mic dejun:

  • Pâine din făină integrală/toast/lipie;
  • Iaurt cu mere;
  • Ouă;
  • Cafea grecească;
  • Măsline și ulei de măsline;
  • Brânză feta.

China

China are populația cu cel mai scăzut BMI (indice al masei corporale).

Alegeri tipice pentru mic dejun:

  • Găluște (simple sau cu umplutură de legume sau carne);
  • Ceai;
  • Lapte de soia;
  • Tofu;
  • Ouă fierte tare;
  • Porrige de orez;
  • Noodles din orez cu roșii, legume și ou.

Africa

Populațiile din Africa au, în medie, o sănătate digestivă optimă și o incidență scăzută a cancerului.

Alegeri tipice pentru mic dejun:

  • Mei;
  • Matoke (un soi de banană);
  • Fructe;
  • Nuci. 

Compară aceste alimente cu cele mai comune alegeri pe care le facem noi, românii, pentru micul dejun și concluziile devin evidente. 

Dar, ca în multe aspecte legate de nutriție, lucrurile nu sunt atât de matematice când vine vorba de micul dejun. De altfel, singura certitudine e doar aceea că trebuie să fie de calitate. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Dilemele micului dejun

  1. Micul dejun trebuie luat întotdeauna?

Depinde. În funcție de starea de sănătate, de ritualul meselor din ziua respectivă sau din seara de dinainte, micul dejun poate fi luat dimineața devreme sau poate fi amânat.

În orice caz, micul dejun ar trebui consumat în funcție de programul fiecăruia dintre noi și adaptat la activitățile de peste zi: călătorii, sport, deplasări, efort mare etc. Iar dacă nu ai o rutină clară în ceea ce privește programul de munca sau viața personală, pot fi zile în care să optăm pentru micul dejun și zile în care, pur și simplu, iese din discuție: spre exemplu, când plecăm foarte devreme într-o călătorie.

Însă, micul dejun e necesar mereu pentru copii, pentru femeile însărcinate și pentru persoane cu probleme de sănătate: diabet, probleme digestive etc. 

2. Micul dejun este cea mai importantă masă a zilei?

Micul dejun este una dintre mesele zilei, care asigură aportul de energie de după repaosul alimentar de noapte. Este momentul în care corpul se trezește și începe să-și pornească toate ”motoarele” care s-au odihnit peste noapte. 

Micul dejun este o masă importantă, dar nu ar trebui să fie o masă copioasă, cu alimente greu de digerat sau plină de zaharuri. Doar 15% din necesarul unei zile trebuie acoperit de micul dejun. 

3. Ce rol joacă calitatea hranei

O cafea și o brioșă nu reprezintă un mic dejun sănătos și hrănitor. Și nu, nu este o idee bună să mănânci la micul dejun dulciuri, sub pretextul că ”nu se depun”. Acest obicei atrage după sine pofta de dulce pe tot parcursul zilei. Iar supra-consumul de dulciuri poate duce la greutate în exces și alte probleme de sănătate. 

4. De ce e important să ne cunoaștem propriul corp

Sunt persoane care după un weekend în care fac excese, încep săptămâna cu repaos alimentar: se numește post intermitent, intervale în care se mănâncă și apoi repaos. Există studii care confirmă beneficiile acestei practici. 

De cealaltă parte, sunt persoane care funcționează mai bine dacă nu mânâncă la prima oră a dimineții, după care compensează cu ușurință la celelalte mese ale zilei, fără să facă abuz de alimente și fără să facă alegeri care să le afecteze, pe termen lung, sănătatea.

5. Ce mâncăm la micul dejun?

După cum am menționat, depinde și de ce activitate desfășurăm după micul dejun, dar și de obiectiv. O persoană care are ca obiectiv slăbitul va mânca diferit de o persoană care dorește să-și definească masa musculară și, imediat după micul dejun, merge la sala de sport, pentru un antrenament specific.

Însă, în general, un mic dejun optim e bine să conțină cereale integrale neprocesate și proteine de bună calitate și ușor de digerat (oua, pește), alături de legume de sezon. Cam 300 de calorii poate avea micul dejun, din care 40-45% să provină din glucide, 25% din proteine și restul din grăsimi sănătoase.

Citește mai mult:

Ghid Thrive: totul despre nutriție

Ce să mănânci la cină pentru un somn desăvârșit

Author(s)

  • Florina Badea

    nutrition&wellness coach

    Florina Badea este health&wellness coach acreditat internațional și tehnician nutriționist acreditat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Educației și Cercetării Științifice, precum și Trainer acreditat ANC. Florina este creatoarea proiectului Food for Brain, un concept propriu care vorbește despre mâncare ca hrană pentru creier, în primul rând. A fondat comunitatea Wellness Fairy, din care fac parte în jur de 45.000 de femei preocupate de sănătatea și starea lor de bine. Wellness Fairy este un concept educațional inspirat chiar de cititoarele blogului www.florinabadea.ro, aflat în topul celor mai vizibile proiecte online la categoria ”Stil de viață sănătos&sport”, în Digital Report, un proiect BIZ și Zelist Monitor.