În următoarele 5 minute vei afla:

– De ce e important să ceri ajutor dintr-o poziție asumată, confortabilă și nu prin intermediul social media.
– Cum să formulezi o ofertă de nerefuzat.


Să ceri ajutorul unul coleg de serviciu poate fi ceva destul de neplăcut, iar asta e perfect normal. Heidi Grant, doctorul în științe, confirmă că e omenește să te simți tensionat atunci când ai nevoie de ajutorul cuiva. ”Cu toții avem rețineri când vine vorba să cerem sprijin din partea altcuiva. Însă realitatea muncii și a vieții din aceste vremuri este că nimeni nu se poate descurcă exclusiv pe cont propriu: nu poți reuși asta în condițiile ritmului nebunesc al vieții cotidiene”, spunea de curând Grant în cadrul unui TED Talk.

Studiind motivația și comunicarea, Grant a ajuns la concluzia că fiecare dintre noi are, la un moment dat, nevoie de ajutor, într-o mai mare sau mai mică măsură, din partea colegilor și a mentorilor săi, însă atunci când ajungem în situația de a-l solicita, cei mai mulți avem o strategie greșită. ”Trebuie să te poți baza pe cei din jurul tău pentru sprijin și colaborare”, adaugă ea. ”Dacă ceri cuiva ajutorul (ceea ce fiecare dintre noi face, practic, zilnic) și vrei să o poți face dintr-o poziție asumată și confortabilă, e cazul să înveți cum să o faci.”

Grant susține că, pentru a-ți spori șansele de a obține un răspuns pozitiv din partea celui la care apelezi, e necesar să pari încrezător și să-ți formulezi cererea astfel încât celălalt să perceapă situația ca pe una din care și el va obține satisfacție ajutându-te. Astfel, cererea ta trebuie să fie formulată în mod direct și pe un ton împăciuitor și trebuie să revizuiești modul în care obișnuiai să faci astfel de solicitări în trecut.

Iată, în continuare, câteva greșeli pe care le-ai putea face.

1. Să nu ceri în mod direct

Când te lași copleșit de stresul și disconfortul pe care ți-l provoacă gândul că ești nevoit să ceri ajutorul, riști să nu te faci prea bine înțeles și să nu reușești să-l faci pe cel la care apelezi să înțeleagă care-ți sunt nevoile, spune Grant. De cele mai multe ori, ezitarea celuilalt în a-ți oferi sprijin vine tocmai din cauză că cererea ta n-a fost suficient de directă. ”Studiile arată că 90% din situațiile în care colegii de serviciu se ajută între ei vin în urma unei cereri explicite din partea celui care are nevoie de suport”, explică Grant. ”Așadar, este neapărat să rostești cuvintele ”Am nevoie de ajutorul tău!”. Ea mai adaugă că multă lume suferă de ”iluzia transparenței”, adică avem impresia că gândurile și trăirile noastre sunt cât se poate de vizibile și de transparente pentru ceilalți. ”Însă, chiar și celor foarte apropiați s-ar putea să le fie greu să înțeleagă de ce anume ai nevoie”, scrie ea. ”Dacă ai nevoie de ajutor, va trebui să-l ceri!”. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


2. Să te scuzi pentru că ceri ajutor

E un lucru destul de frecvent întâlnit ca oamenii să adauge scuze și justificări atunci când solicită ajutorul cuiva, însă, procedând astfel, riști ca cererea ta să fie mai puțin eficientă, susține Grant. ”Ferește-te să-ți începi solicitarea cu formulări de tipul: ”Iartă-mă pentru că apelez la tine” sau ”Îmi pare rău că te deranjez”, pentru că riști să pari vag ori fără tragere de inimă.” Grant mai notează și că, atunci când continui să te scuzi pentru că ai cerut ajutor, persoana la care apelezi s-ar putea simți ciudat pentru că te ajută. ”Uneori pare că oamenii sunt atât de dornici să-ți demonstreze că nu sunt slabi sau lacomi atunci când apelează la ajutorul tău, încât nu-și dau seama că te pun într-o ipostază foarte inconfortabilă”, explică aceasta. ”Dacă tot ceri ajutorul, atunci, caută să fii cât se poate de precis în privința lucrurilor de care ai nevoie și nu-ți cere scuze pentru asta.”

3. Să adresezi cererea în scris, pe o platformă de comunicare

Pare mult mai ușor să te folosești de Slack sau să trimiți un email atunci când ți-e foarte jenă să apelezi în mod direct la cineva, însă Grant subliniază că, din spatele unui ecran, îi este și celuilalt mult mai ușor să-ți spună ”Nu”. ”Preferăm să apelăm la ceilalți prin email sau mesaje pentru că ne simțim mult mai puțin jenați astfel”, susține ea, însă, este foarte important ca o astfel de cerere să fie adresată față în față”. După părerea lui Grant, șansele de a primi un răspuns pozitiv din partea colegilor de muncă sunt mult mai mari atunci când îi abordezi în persoană. ”Cercetarea vine în sprijinul acestei afirmații”, adaugă ea. ”Solicitările de ajutor adresate față în față au de 30 de ori mai multe șanse de a primi un ”Da” decât o solicitare primită prin email.” Poate că este mai simplu și mai puțin stresant să scrii o solicitare de ajutor, însă diferența dintre un răspuns pozitiv și unul negativ poate să vină tocmai din adresarea în persoană. 

4. Să nu oferi un feedback după ce ai primit ajutor

O altă greșeală pe care oamenii o fac adeseori, după ce au solicitat ajutor din partea cuiva, se întâmplă după ce celălalt a răspuns pozitiv cererii tale și și-a oferit sprijinul. ”Ideea că sentimentul de satisfacție vine din însuși gestul de a-ți oferi ajutorul este eronată”, explică Grant. ”Ceea ce-ți aduce, în realitate, mulțumire, este confirmarea că ajutorul tău a contat și că a avut impact”. Grant adaugă și că probabil că nu te-ai gândit să-ți exprimi recunoștința după ce ai primit ajutorul cuiva și că asta este o greșeală, care te poate împiedica să dezvolți relații profunde cu colegii și să primești ajutorul lor și pe viitor. ”Atunci când rogi pe cineva să te ajute cu ceva și acela acceptă, oferă-i un feedback la final” insistă ea. ”Fă-ți timp să-i spui colegului că implicarea sa chiar a contat!”.

Citește și:

Cere ajutor, chiar și atunci când crezi că n-ai nevoie de el

A cere ajutor – o dovadă de slăbiciune sau o formă de curaj?

Author(s)

  • Rebecca Muller

    editor Thrive

    Rebecca Muller este redactor Thrive. Experiența sa anterioară include joburi în jurnalism editorial și digital. Este pasionată de povești, conexiuni autentice, prioritizarea sănătății mintale și a grijii față de propria persoană. Rebecca este absolventă a Universității din New York, unde a studiat media, cultură și comunicare. Teza sa de licență a cercetat consumul media de fitness dintr-o perspectivă feminină.