În următoarele 4 minute vei afla:

– Cum poți să-ți păcălești creierul că totul e bine în decurs de câteva minute.
– De ce iei decizii neinspirate atunci când ești stresat.


Stresul, susținut pe o perioadă îndelungată de timp, este una dintre cele mai nocive emoții de care avem parte, dar cu toate astea este absolut iminent, fie că experimentăm o perioadă de tranziție, o creștere a volumului de muncă sau griji financiare, încolțindu-ne din toate direcțiile. În timpul unor situații în care siguranța, integritatea sau chiar ego-ul nostru se simt amenințate, experimentăm o gamă de simptome de ordin fizic: tensiunea arterială crește odată cu nivelul cortizolului din corp, digestia este încetinită pentru a aloca toate resursele sistemului circulator, iar sistemul imunitar este slăbit. Stresul a fost corelat cu o gamă largă de afecțiuni, inclusiv boli de inimă, diabet și cancer, și s-a demonstrat că ne reduce drastic și capacitatea de a gândi și de a acționa clar.

Însă, într-o lume în care frazele “sunt stresat” și “sunt ocupat” au ajuns să fie echivalentul unei medalii de onoare, și în care toată lumea aparent concurează cu toată lumea, câteodată uităm cât de toxic este stresul, atât pentru corp, cât și pentru minte.

O cercetare recentă a arătat că unul dintre cele mai notabile efecte pe care această emoție le are asupra creierului este că afectează conexiunea dintre amigdală (centrul fricii din creier) și cortexul prefrontal (zona creierului, responsabilă pentru gândire și creativitate). Iar când această conexiune este diminuată, înseamnă că programele pe care le avem pregătite pentru a reacționa sub acțiunea fricii, în combinație cu răspunsul nostru de fight or flight stimulat de producția de cortizol, pot rula fără restricții.

Iar acest lucru explică paralizia mentală (și uneori chiar fizică) pe care o pot simți oamenii când sunt pe cale să pășească într-o sală de ședințe pentru a-și susține o idee sau atunci când experimentezi incertitudini de ordin sentimental sau financiar.

Vestea bună este că știința a identificat metode simple de a ne gestiona stresul și de a ne reseta la nivel emoțional, chiar și atunci când ne simțim pe margine. Iată trei modalități susținute de știință pentru a reduce stresul, în orice situație:

1. Exercițiul viziunii panoramice

Cercetătorul în domeniul neurologiei Andrew Huberman, profesor la Universitatea Stanford, susține că ochii noștri sunt, de fapt, două elemente din creier pe care le purtăm la vedere. În podcastul său The Fear Know, omul de știință susține că modul în care ne concentrăm privirea este strâns legat de nivelul de stres pe care-l resimțim intern. Drept urmare, atunci când avem o viziune panoramică (adică atunci când privim în zare, și permitem deschiderea vederii periferice) ne păcălim, de fapt, creierul că suntem relaxați. Deși astfel acuitatea vizuală scade, obținem o imagine de ansamblu, iar instinctul de fight or flight este calmat în mod spontan. Medicul neurolog ne recomandă să petrecem între două și zece minute pe zi exersându-ne vederea panoramică, pentru a obține un efect imediat de relaxare.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


2. Exersează respirația accelerată

Unul dintre cele mai frecvente sfaturi care sunt oferite oamenilor stresați este să respire adânc. Însă studiile arată că, de fapt, expirația e cea care joacă un rol important în calmarea sistemului nervos, și nu momentul în care inhalezi aer. Drept urmare, respirația concentrată pe inhalare (sau orice tehnică de respirație în care momentul în care inspiri e mai lung decât cel în care expiri) crește agitația și stresul în organism. Însă atunci când expirația este mai lungă, sistemului nervos este detensionat și relaxat.

Majoritatea practicilor de meditație și yoga susțin că expirarea trebuie să fie de două ori mai lungă decât inhalarea. Spre exemplu, poți încerca să inhalezi aer timp de patru secunde, și să expiri timp de opt secunde. Cercetătorul Andrew Huberman susține faptul că, dacă finalizezi între două și cinci serii de astfel de exerciții de respirație, în care sa expiri prelungit, creierul tău va primi mesajul că ești relaxat și în formă. 

3. Fă mișcare!

De multe ori, când suntem cuprinși de stres, ultimul lucru pe care-l facem e să ne mișcăm, pentru că, de obicei, ne simțim copleșiți, slăbiți sau blocați, atât la propriu, cât și la figurat. Potrivit dr. Huberman, aceste reacții sunt contraintuitive pentru modul în care corpul nostru este programat. Pe baza cercetărilor sale, omul de știință ne recomandă ca, atunci când ne simțim cotropiți de stres, să cedăm impulsului natural al sistemului nostru nervos, respectiv să fugim sau să ne luptăm (în echivalentele lor moderne, jogging sau o tură cu sacul de box).

Astfel, creierul nostru primește mesajul că ne confruntăm cu provocarea sau problema noastră. În plus, când facem acest lucru, se întâmplă în mod natural două lucruri: în primul rând, suntem recompensați cu eliberarea de dopamină (neurotransmițătorul fericirii), care face parte din sistemul de recompensă al corpului. Iar această doză de dopamină întărește circuitul de acțiune al creierului (sau ceea ce Huberman numește „circuitul curajului”), ceea ce ne va ajuta să găsim soluții cu ușurință.

În al doilea rând, atunci când facem mișcare, ochii noștri își activează vederea periferică, pentru a ne ajuta să ne menținem echilibrul. S-a demonstrat că mișcarea laterală a ochilor calmează amigdala, astfel încât frica nu preia frâiele acțiunilor noastre. Când amigdala este calmă, avem o capacitate mai mare de a ne accesa cortexul prefrontal, pentru gândire logică, rațională, dar și creativă.

Citește și:

Credite și griji: ce îi stresează pe mileniali

Oare ești de fapt dependent de stres?

Author(s)

  • Lavinia Gogu

    editorialist

    Thrive Global România

    Lavinia Gogu este jurnalist, iar de-a lungul carierei a scris despre sănătate, nutriție, wellness, fitness, psihologie, spa, travel, skincare, beauty și lifestyle. A lucrat pentru mai multe publicații, precum revista ELLE sau eva.ro, dar o poți găsi și pe pe blogul personal, www.laviniagogu.ro. Lavinia s-a alăturat echipei Thrive Global România, având rolul de editorialist.