În următoarele 5 minute vei afla:
– De ce este somnul un medicament pentru organism.
– Când devin măștile de protecție periculoase.
În această perioadă, sănătatea este un subiect important pentru noi toți, iar imunitatea și stilul de viață sănătos ies din zona conceptelor teoretice și devin, mai mult ca oricând, o miză reală. Din păcate, avalanșa de informații de pe internet ne poate năuci: ce este corect, ce vine de la oameni cu competențe reale, care sunt convingerile greșite care ne fac mai mult rău decât bine?
Ana Maria Apostol este medic primar ORL, cu competențe în chirurgie endoscopică și chirurgie ORL pediatrică, dar și autoarea blogului alertaorl.ro. A trecut în revistă pentru noi cele mai întâlnite mituri din cabinet, făcând lumină în cazul acestora.
1. Nu aerisesc încăperea pentru că se face curent și curentul mă poate îmbolnăvi.
Încăperea în care stăm trebuie să conțină în permanență un aer “curat”. Acesta va fi curat dacă îl ventilăm. Respirația înseamnă că preluăm oxigen din aer și eliminăm dioxid de carbon. Dacă vom sta într-o încăpere închisă, se va consumă cantitatea de oxigen și se va acumula o cantitatea mare de dioxid de carbon, pe care noi îl vom inspira. Astfel, vor apărea simptomele hipoxiei cerebrale: oboseală, somnolență, tulburări de concentrare. În același timp, în aerul din jurul nostru se va acumula o cantitate mare de praf pe care o vom inhala prin nas. Acest lucru va duce la inflamarea mucoasei nazale și nasul se va înfunda. Vom resimți, astfel, din nou simptomele hipoxiei cerebrale, prezentate mai sus. Un alt motiv pentru care trebuie să ventilăm camera este acela că noi, fără să ne dăm seama, eliminăm particule lichide (prin vorbit, tuse, strănut) care pot fi încărcate cu virusuri respiratorii. Aceste particule staționează o perioadă în aerul din jurul nostru, iar cei din jur le pot inhala cu ușurință și apare riscul de infectare. Pentru toate aceste motive, este bine să aerisim camera, să intre cât mai mult aer de afară, “curat”, încărcat cu oxigen. Dacă deschidem geamul sau ușa, nu se va crea niciun curent și nu vom răci, din contră: ventilarea ne ajută. Aerisirea unei camere ne poate face rău doar dacă afară este foarte frig, iar aerul care intră în încăpere scade mult temperatura ambientală.
2. Masca de protecție acumulează virusuri și bacterii și mă poate îmbolnăvi.
Masca se numește “de protecție” tocmai pentru că ne ajută să nu inhalăm aerosolii încărcați cu virusuri și bacterii. Aceasta are un filtru special conceput să nu permită particulelor și umezelii să treacă prin ea. Masca chirurgicală și FPP 1/2/3 (NK95) sunt măștile care asigură cu adevărat de protecție. Dar, ca să ne protejeze corect, trebuie să acopere și nasul, gura și o mare parte a feței. Atenție: masca este de unică folosință și are o valabilitate de maxim 4-6 ore (în funcție de mediul în care ai stat cu ea). Fața exterioară a măștii se poate încărca cu aerosoli posibil infectați cu virusuri și bacterii care nu vor intra în corpul nostru, în acest interval, datorită filtrului măștii.
Însă ne putem contamina prin atingerea cu mâna a suprafeței exterioare a măștii. În acest moment, mâna preia microrganismele de pe suprafața externă a măștii, cu mâna vom atinge diferite suprafețe, inclusiv fața și ochii, determinând contaminarea acestora. Deci nu vom atinge masca cu mâinile odată pusă pe față, iar dacă vrem să o mobilizăm, o vom face din laterale și ne vom dezinfecta imediat pe mâini. Trebuie să știți că în aerul din jurul nostru există tot timpul o cantitatea mai mică sau mai mare de aerosoli încărcați viral sau bacterian, care au șansa să ne infecteze. Dacă purtăm mască, această va ține la distanță microorganismele. Însă, prin neatenția noastră, ne putem contamina chiar dacă purtăm masca. Prin urmare, fiți atenți la toate regulile de igienă!
3. Nu ies la plimbare pentru că este frig și pot răci.
Plimbarile și sportul, în general, pun sângele în mișcare. Astfel, mediatorii de care are nevoie organismul nostru ajung repede la toate organele și organismul funcționează corect. Vi s-a întâmplat vreodată să vă fie somn, chiar dacă ați avut un somn lung pe timpul nopții, și să nu puteți să scăpați de acea stare sub nici o formă? Faceți mișcare: ieșiți afară la plimbare, la aer curat, la soare și veți scăpa de starea de somnolență și oboseală. Soarele ne ajută să sintetizam vitamină D, atât de necesară organismului nostru. Aerul curat, plin cu oxigen, ne ajută să gândim și să funcționăm mai bine. Mișcarea determină și descărcarea de endorfine și serotonină, care ne dau o stare de bine și fericire. Putem să facem toate aceste lucruri, indiferent de vreme, atâta timp cât ne îmbrăcăm corespunzător: trebuie să nu ne fie nici frig, nici cald. Țineți minte: în interiorul corpului nostru sunt 36 de grade. Prin urmare, corpului nostru îi place căldura. Dar vom putea să ne plimbăm pe afară chiar dacă sunt condiții de iarnă, atâta timp cât ne acoperim corpul cum trebuie, inclusiv capul, mâinile, picioarele și gâtul.
4. Sforăitul e normal și arată că omul doarme profund
Toți oamenii sforăie într-o măsură mai mare sau mai mică. Sforăim mai ales în perioada de somn profund, moment în care musculatura se relaxează atât de mult, încât nu mai poate să țină glota atât de bine deschisă. Glota este orificiul dintre faringe și laringe, prin care trece aerul. Ea trebuie să stea deschisă foarte bine ca să intre un flux de aer mare. Aceasta este ținută deschisă de către mușchii gâtului. În timpul somnului profund, se relaxează toată musculatură, inclusiv cea a gâtului, astfel că glota nu mai stă în tensiune și are tendința să se închidă. Fluxul de aer care intră printr-un orificiu mai îngust determină zgomotul pe care îl asociem cu sforăitul. Țineți minte! Sforăitul “normal” apare la toată lumea în timpul somnului profund, însă sforăitul foarte zgomotos apăre din multe alte motive.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
5. Dacă iau vitamine, sunt ferit de COVID și alte infecții cu virusuri de sezon
Noi, prin puterile noastre, putem să ne ferim de infectarea cu diferiții germeni care există tot timpul în jur și care stau la pândă tot timpul. Vor reuși să ne infecteze dacă corpul nostru este dezechilibrat, dacă nu are destulă “forță” să lupte prin imunitate sau dacă creăm organismului condiții neprielnice (stăm în frig sau nu ne protejăm cu masca facială).
Ca să lupte, organismul nostru trebuie să fie echilibrat, să aibă toate vitaminele (esențiale) de care are nevoie că să funcționeze. Vitaminele le preluăm din alimentație, deci trebuie să avem o dietă corectă, bogată în legume și fructe. Singura vitamină esențială corpului nostru pe care nu o putem procura din alimente, ci prin expunerea la razele soarelui, este vitamina D. Numai că este greu să stăm la soare fără să ne acoperim cu haine sau o cremă de protecție. Prin urmare, această vitamină ar trebui să o luăm regulat, sub formă de medicament sintetic. Altfel, vitaminele le luăm doar după ce dozăm nivelul lor plasmatic, adică concentrația lor în sânge, ca să nu facem un supradozaj. Pentru că și un nivel crescut de vitamine în corpul nostru ne poate face rău!
Chiar dacă vom oferi corpului nostru cantitatea necesară de vitamine, asta nu înseamnă că suntem protejați 100% și nu mai este nevoie de măsurile de precauție, de prevenție. Tot avem nevoie de regulile de igiena personală, de purtarea măștii, de distanțarea socială. Un nivel optim de vitamine din corpul nostru ne va ajută, însă, să luptăm mai bine cu virusurile și bacteriile care ne infectează.
6. Decât să merg la medic cu o răceală și să risc să iau COVID, mai bine mă tratez acasă. Un antibiotic n-a omorât pe nimeni.
În jurul nostru, gata de atac, sunt o multitudine de virusuri respiratorii și bacterii. Fiecare dă o altă simptomatologie, în funcție de starea imunologica în care ne aflăm și de cantitatea virală inhalată. Aceste simptome determină manifestări clinice pe care noi, doctorii, trebuie să le vedem ca să putem da un tratament adecvat. Nu la fiecare episod de răceală avem aceleași manifestări clinice. De aceea, este important să fie evaluat foarte bine fiecare episod de răceală. Știți de ce trebuie să ajungeți la doctor? Ca să vă poată recomanda tratamentul care va face răceala să treacă repede. Organismul nostru nu poate să lupte singur mereu, câteodată este nevoie și de medicamente ca să anihileze infecția. Dar virusurile nu pot fi omorâte cu ajutorul antibioticului. Dacă luăm antibiotic inutil, acesta poate stresa și obosi ficatul, care nu-și mai face treabă (metabolizarea substanțelor ingerate) și ne vom trezi mult mai obosiți. De asemenea, antibioticul distruge și flora intestinală benefică.
7. Când sunt bolnav (răcit), continuu să muncesc, nu-mi permit să stau în pat sau să mă refac prin somn: ajunge cât dorm noaptea.
Când un microorganism ne infectează, începe lupta între leucocite, celulele imunității noastre, și acel virus sau bacterie care se multiplică în noi. Prin urmare, organismul trebuie să fie odihnit, echilibrat, să nu fie stresat de alte “lucruri” din jurul lui. Și în ce stare ar fi el cel mai liniștit ca să poată lupta mai cu forță decât în timpul somnului? Atunci se odihnește și sintetizează substanțele necesare lui. Dacă ne forțăm să continuăm munca, creierul va fi “stresat” și organismul nu se va putea concentra să lupte cu infecția. Astfel, boala trece mai greu. Când stăm cuminți în casă, la căldură, ne hidratăm și dormim, răceala trece mai repede și avem nevoie de mai puține medicamente pentru a anihila infecția.
8. Am renunțat complet la sală pentru că nu pot face mișcare cu masca pe față.
Ba da, poți face mișcare cu mască, doar alege un tip de sport nu foarte solicitant și care să nu necesite o cantitate mare de oxigen într-un timp scurt. Masca nu întrerupe fluxul de aer, însă trebuie să-ți reglezi bine tensiunea și pulsul. Dacă faci fitness, plimbare, alergare ușoară sau dans, poți purta mască liniștit. Doar în momentul unei alergări cu viteză mai mare vei simți nevoia de o cantitate mai ridicată de aer, prin urmare masca te va incomoda.
9. La birou, masca nu are sens: nu mă poate feri de virusuri dacă petrec mult timp acolo.
Din contră, masca te ajută enorm dacă stai închis într-o încăpere neventilată și, mai ales, cu multe persoane în jur. Este scutul care ține germenii la distanță, pe fața exterioară a ei și nu-i lasă să ajungă la tine. Dar masca va avea eficiență dacă o schimbăm la 4-6 ore și dacă nu ne atingem de ea. După 6 ore, încărcătura virală care poate fi pe suprafața ei exterioară este suficient de mare încât să ne contamineze. După acest interval de timp, se aruncă la coș și nu se refolosește.
10. Masca chirurgicală și cea textilă oferă protecție similară.
Greșit! Masca chirurgicală și FPP 1/2/3 ne protejează foarte mult, pentru că sunt create dintr-un material bine gândit pentru a putea fi un filtru și un scut foarte bune. Măștile artizanale, confecționate din bumbac sau alte materiale textile, nu au acel filtru de protecție, iar “găurelele” din textură permit lejer germenilor să treacă spre nasul și gura noastră.
Și ideea că măștile textile sau cele de unică folosință mai sunt utile după ce le speli și le calci este greșită. Când facem aecste lucruri, țesătură se va distruge și acele “găurele” se lărgesc. Masca chirurgicală și cea FPP (NK95) sunt realmente de unică folosință.
Citește și:
Vrei să trăiești mai mult? Practică unul dintre aceste sporturi!