În următoarele 5 minute vei afla:

– Ce înseamnă să te “îmbăiezi în pădure”.
– De ce japonezii repară vasele sparte cu aur și le apreciază mai mult.


Japonia este o altă lume. Totul este altfel… începând de la aer, vânt, umiditate sau vegetație – diferențe care m-au mișcat și fascinat enorm pe durata excursiei în Țara soarelui răsare, dar care n-au fost prea prietenoase cu organismul meu, fenomen ce mi-a amintit de versurile eminesciene: “Tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul, mi-e prieten numai mie”, și până la mâncare sau arhitectură, atât urbană, cât și rurală. 

Însă trebuie să mărturisesc oamenii au fost cei care m-au surprins cel mai mult. E un anumit gen de autenticitate și respect pentru semeni și pentru mediu care transpare din gesturile automate ale japonezilor.

Spre exemplu, am văzut un turist aruncând o hârtie pe jos, și un japonez care a adunat-o imediat, fără să spună nimic, fără să arunce vreo mustrare cu privirea, apoi pus-o în punga sa personală cu gunoi pe care o cară după el toată ziua pentru a o arunca când ajunge acasă – nu sunt coșuri de gunoi pe stradă.

Apoi, atunci când un vânzător japonez îți oferă un produs sau chiar restul, o face cu ambele mâini, pentru a accentua faptul că oferă din inimă și că este recunoscător.

Și n-o să uit cât trăiesc ce s-a întâmplat când i-am cerut unei femei cu doi copii în grădina zoologică din Tokyo indicații spre a ajunge la urșii panda. Avea un prunc în cărucior, unul de mână, mai multe pungi, și încerca și să mănânce o înghețată. Când am abordat-o, a aruncat imediat înghețata din care abia gustase (pentru că la Zoo chiar sunt coșuri de gunoi) să-și elibereze mâinile pentru a folosi Google Translate de pe telefon să ne ajute prompt. Cumva, nu s-a descurcat, apoi a mai oprit vreo trei oameni din drum pentru a-i convinge să ne ghideze. S-a creat o comoție spontană de era să intru în pământ, însă mai târziu am înțeles că acesta e spiritul comunitar nipon.

Ulterior, am remarcat stilul japonez în tendințele de lifestyle care au fost popularizate la nivel mondial în ultimii ani. Pornind de la filozofia lui Marie Kondo de a păstra doar lucrurile care-ți inspiră bucurie, care este relativ nouă (pentru noi), și care ne-a schimbat modul în care ne raportăm la bunuri materiale, și până la cele antice. Pentru că japonezii integrează și filosofiile lor străvechi în practicile lor de zi cu zi, deoarece sunt concepte universale care se pot mula pe orice epocă. Ele îndeamnă la bunătate, recunoștință, echilibru, dar mai ales la respect. Respect față de noi înșine, dar și față de tot ce ne înconjoară.

Iată 10 filosofii japoneze care ne ghidează în arta de a trăi:

1. Shinrin Yoku, arta de a te “îmbăia” în pădure

Cercetări recente au arătat că contactul cu natura (sau chiar și cu imagini din natură) este foarte benefic pentru starea noastră generală de sănătate. Mai mult, oamenii care locuiesc în apropierea pădurilor sau a altor spații verzi se bucură, în general, de un creier mai agil. Probabil mulți dintre noi știam deja intuitiv acest lucru, însă japonezii au și o denumire specială pentru efectul curativ al timpului petrecut în natură. Filozofia japoneză shinrin yoku (îmbăiatul sau scăldatul în și cu pădure) este o formă de terapie care prescrie plimbări regulate în aer liber, de preferință în parcuri sau păduri. Și, în mod evident, evadarea ocazională din junglă urbană este vitală pentru a ne menține echilibrul și sănătatea.

2. Itadakimasu, arta de a te bucura de mâncare

Japonezii poartă un respect deosebit mâncării, de aceea îi poți auzi adesea spunând “itadakimasu” înainte de masă, ceea ce înseamnă “primesc cu smerenie”, iar echivalentul creștinesc pentru acest obicei poate fi binecuvântarea hranei. Itadakimasu se referă la conceptul budist de a respecta toate ființele vii și este un mod de a mulțumi plantelor și animalelor care și-au dat viața pentru a oferi viață. De asemenea, este și o modalitate de a mulțumi tuturor celor care au fost implicați în pregătirea mesei, de la bucătarii care au pregătit-o, până la pescarii care au prins peștele.

3. Zazen, arta de a medita

Filozofii europeni sunt celebri pentru obsesia lor de a găsi răspunsuri la întrebări existențiale: ce înseamnă să gândești, să acționezi, să… exiști. Dar japonezii sunt mai degrabă interesați de conceptul nimicului. Acesta are o conotație pozitivă, deoarece e corelat cu iluminarea spirituală. 

Kitaro Shishia (fondatorul Școlii de filozofie din Kyoto) spunea: “Nimic nu poate exista fără să fie conectat. Dar conexiunea nu există. Ea ne este revelată doar prin lucrurile care sunt conectate, dar conectivitatea însăși nu există. Nu o poți arăta cu degetul. Deci, ce este mai important? Lucrurile ce sunt conectate sau conexiunea? Conexiunea este cea fundamentală”.

Zazen se înrudește cu conceptul de nimic și implică practicarea regulată a meditației, astfel încât să-ți poți purifica mintea și să te reconectezi la adevărata ta natură. Zazen este ușor de practicat: încearcă doar să nu te gândești la nimic.

4. Tsundoku, arta de a cumpăra o carte fără să o citești

Probabil mulți dintre noi ne facem vinovați de această practică: să cumperi o carte, să o păstrezi pentru mai târziu, dar să nu-i mai vină rândul. Termenul de tsundoku descrie tendința de a strânge cărți pe care nu ajungi mereu să le citești sau să le termini, și în mod paradoxal, acest obicei nu are conotație negativă în Japonia. Nu trebuie să termini tot ce începi, și este extrem de incitant, chiar magic, sentimentul de a ști că ai în bibliotecă oricând la dispoziție lumi și povești noi pe care le poți explora… la un moment dat.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


5. Oubaitori, arta de a trăi fără să te compari cu alții

Termenul oubaitori include caractere din alfabetul kanji aferente celor patru pomi japonezi emblematici: cireșul, prunul, piersicul și caisul. Toți înfloresc primăvara, câteodată unul lângă celălalt, dar fiecare într-o manieră atât de diferită. Conceptul de oubaitori îndeamnă la evaluarea calităților tale unice și descurajează cu delicatețe și eleganță comparația cu cei din jur, sugerând că fiecare pom înflorește în felul său, și că frumusețea unui copac înflorit n-o va eclipsa niciodată pe a altuia, și nici invers.

6. Kintsugi, arta reparației cu aur

Un alt concept din filozofia japoneză este și o tradiție veche de secole: kintsugi sau arta de a repara cu aur ceea ce e spart. Kintsugi descrie metoda de reparare a ceramicii sparte cu un lac special, auriu sau argintiu. Bucățile rupte sunt lipite, iar rezultatul este un obiect frumos, unic, care în loc să-și ascundă istoria sau ghinionul, își poartă cu mândrie “cicatricile”, care sunt celebrate astfel. Iar lecția pe care o putem învăța din această practică este clară: să ne celebrăm și noi experiențele unice prin care trecem, indiferent dacă sunt bune sau rele, și să ne acceptăm greșelile ca pe o parte frumoasă din cei ce am fost.

7. Wabi-Sabi, arta de admira imperfecțiunea

Estetica japoneză wabi-sabi înseamnă să găsești frumusețe în imperfect și în efemer. Cu alte cuvinte, filozofia zen ne invită să apreciem autenticitatea, recunoscând trei principii de bază: nimic nu e permanent, nimic nu e cu adevărat terminat și… absolut nimic nu este perfect. Iar în plan personal, înseamnă să-ți accepți cu blândețe atât defectele tale, cât și pe ale celorlalți.

8. Mottainai, arta de a trăi fără să risipești

Cuvântul japonez mottainai ar putea fi tradus prin: “prea bun pentru a fi aruncat”, și se referă la credința că fiecare lucru merită respect și recunoștință, și de aceea nu trebuie desconsiderat. Iar conceptul mottainai (folosit adesea de oamenii care protejează mediul) ne îndeamnă să recunoaștem valoarea resurselor și să nu le risipim, ci să le valorificăm, să le reutilizăm și să le reciclăm.

9. Kaizen, arta de a deveni mai bun, în fiecare zi

În japoneză, cuvântul kaizen înseamnă “îmbunătățire continuă” sau “schimbare în bine” și este o filozofie de business care caută să faciliteze în mod constant eficiența și productivitatea. Iar această îmbunătățire perpetuă se realizează treptat, cu pași mici, și este privită drept un proces, și nu ca pe un obiectiv. Kaizen este considerată în ziua de azi drept o metodologie de standardizare folosită în special de corporații, dar care poate fi adaptată și în viața cotidiană când vrem să implementăm obiceiuri mai sănătoase, pentru a ajunge să fim persoana care ne dorim.

10. Ikigai, arta de a găsi sensul vieții tale

Ikigai este, fără doar și poate, un concept abstract, dar ar putea fi tradus prin “identificarea scopului”, sau “sensul vieții”. Desigur, sunt nenumărate moduri prin care putem interpreta ikigai, dar Héctor García și Francesc Miralles, autorii care au publicat cartea Ikigai: Secrete japoneze pentru o viață lungă și fericită și au popularizat acest concept în Europa și SUA, l-au tradus drept: “bucuria de a te da jos din pat dimineața”. Cartea explorează modul în care stilul de viață al oamenilor din Okinawa este direct corelat cu longevitatea, iar bestseller-ul ne încurajează să ne schimbăm mentalitatea și să acceptăm că, în calitate de ființe umane, nu vom fi întotdeauna în vârf, iar asta OK. Filozofia ikigai ne invită să ne găsim fericirea în lucrurile mici, cotidiene.

Citește și:

Filosofia japoneză Ikigai: bucuria de a te da jos din pat dimineața

9 lecții esențiale pe care trebuie să le înveți până la jumătatea vieții

Author(s)

  • Lavinia Gogu

    editorialist

    Thrive Global România

    Lavinia Gogu este jurnalist, iar de-a lungul carierei a scris despre sănătate, nutriție, wellness, fitness, psihologie, spa, travel, skincare, beauty și lifestyle. A lucrat pentru mai multe publicații, precum revista ELLE sau eva.ro, dar o poți găsi și pe pe blogul personal, www.laviniagogu.ro. Lavinia s-a alăturat echipei Thrive Global România, având rolul de editorialist.