În următoarele 5 minute vei afla:

– De ce să fii atent la respirația partenerului de somn care sforăie.
– De ce te poți trezi obosit după 8 ore de somn.


De ce este somnul la fel de important ca hrana și apa. 

Există un ritm circadian pe care trebuie să-l urmăm zilnic. În timpul zilei, corpul și creierul sunt supuse unui stres enorm, fără să ne dăm seama de acest lucru. Chiar dacă suntem în vacanță și ne relaxam, creierul tot trebuie să secrete mediatori și substanțe care să ne mențină starea de veghe, fericire și relaxare. Somnul reglează mecanismele creierului și corpului, care au fost suprasolicitate în timpul zilei: scad tensiunea arterială și pulsul, inima se odihnește. Și musculatura are nevoie de un răgaz: în timpul somnului, mușchii intră într-o stare de paralizie, doar cu mici spasme din când în când. De aceea, dimineața mușchii sunt mai relaxați, mai vioi și suntem mai apți de sport

Stresul cotidian are repercusiuni și asupra sistemului digestiv, favorizând excreția în exces de suc gastric, acid care favorizează apariția durerilor de stomac și a tulburărilor de tranzit. Tot în timpul somnului se reglează și acest aspect: scade cantitatea de suc gastric și mucoasa gastrică are timp să se refacă, ficatul își oprește activitatea de detoxifiere a sângelui și trece la sintetizarea de proteine și substanțe nutritive. 

Somnul este foarte important și în dezvoltarea noastră: atunci se secretă hormonul de creștere HGH. Acesta ajută la sinteza proteinelor, la producția de ARN și la mobilizarea acizilor grași din depozite. Adică ne ajută să crească țesuturile (oase, mușchi, vase, creier etc), de aceea este foarte important și pentru copii să doarmă suficient. 

Prin folosirea corectă a depozitelor din grăsime din corp, somnul ne ajută și să slăbim. Tot în somn se reglează și hormonii responsabili de senzația de foame, astfel că, după un somn odihnitor, avem senzația de sațietate, nu ne mai este foame. 

În timpul zilei, creierul este într-o ”gândire” permanentă, care necesită secreția multor mediatori. De aceea, la sfârșitul zilei, suntem mult mai obosiți mental, avem tulburări de memorie și concentrare. În timpul somnului, creierul intră în repaus, cu excepția unor momente de REM în care lucrează puțin (atunci visăm). Deci, dacă dormim suficient, îi lăsăm creierului timp să se ”odihnească” și funcționăm mai bine ziua

De ce nu ne trezim odihniți chiar și când dormim 8 ore.

Multiplele cercetări care s-au efectuat în ceea ce privește somnul au ajuns la concluzia că organismul nostru are nevoie de 8 ore de somn. Dar, chiar dacă dormim 8 ore, asta nu înseamnă că le-am și dormit cum trebuie. De multe ori, nu creăm condiții optime organismului nostru pentru a dormi corespunzător și ne trezim obosiți. 

Cele mai frecvente greșeli sunt: 

Cinele copioase: stomacul se va chinui să digere mâncarea în exces și se va ”stresa” cu secreția substanțelor de digestie și a sucului gastric care poate provoca ”arsuri”: ne trezim pentru că ne doare gâtul. 

Alcoolul: consumat în cantitate mare, solicită creierul și corpul care se vor chinui să-l digere și să-l ”transforme”. Pot apărea sforăitul și sindromul de apnee în somn.

Orele neregulate sau târzii de culcare: indicat este să ne culcăm la aceeași oră, ideal la 22. 

Condițiile improprii: în cameră este prea cald și prea uscat aerul, nu aerisim suficient, patul nu ne asigură o poziție comodă și provoacă dureri sau contracturi musculare.

Ne suprastimulăm: consumăm băuturi energizante, ne uităm la televizor sau stăm cu ochii în telefon. 

Cauze din sfera ORL: obstrucția fluxului de aer care cauzează insomnii sau treziri repetate. 

Cele mai frecvente cauze din sfera ORL care ne împiedică să avem un somn odihnitor:

Deviația de sept nazal, rinita cronică hipertrofică și rinita alergică duc la înfundarea nasului. Creierul simte că nu are cantitatea de oxigen de care are nevoie și dă semnale de alarmă corpului, provocând treziri și insomnii. 

Altă cauză frecvent întâlnită la adulți este amigdalita cronică hipertrofică: amigdalele limfatice din gât sunt foarte mari și aerul care vine din nas și coboară spre trahee nu are pe unde să treacă, astfel corpul va inhala din nou o cantitate mică de aer. 

Și copiii pot avea un somn neodihnitor din cauza polipilor (acele vegetații adenoidiene) care sunt foarte mari (la un moment dat) și blochează pasajul aerului din nas spre faringe. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


În ce fel afectează sforăitul calitatea somnului:

Sforăitul este un fenonem natural: acel zgomot asemănător cu vuietul vântului, provocat de  aerul care trece prin nas, gât spre trahee. În timpul zilei, nu apare, pentru că acest traiect al aerului este deschis, dilatat, ceea ce nu se întâmplă și în timpul nopții. Noaptea, traseul de intrare a aerului în organism se îngustează: nasul se înfundă mai tare, spațiul aerian de la nivelul gâtului se îngustează, limba se mărește în volum, vălul palatin se relaxează și se lasă în jos, iar orificiul dintre faringe și laringe (glota) are tendința să se închidă, pentru că musculatura gâtului se relaxează în timpul somnului. Această ”închidere” a glotei și relaxare a musculaturii gâtului se produc, mai ales, la oamenii obezi și la fumători. 

În concluzie, toată lumea sforăie. Însă sunt persoane care au un sforăit deranjant pentru partener. Acest sforăit deranjant evidențiază, de fapt, probleme de sănătate serioase, cum ar fi 

sindromul de apnee în somn, adică întreruperea respirației cel puțin 20 de secunde, episodic. Tot corpul are enorm de suferit. 

Cât sunt de eficienți plasturii anti-sforăit, care promit să facă minuni:

Dilatarea narinelor nu este suficientă pentru a crea un pasaj suficient. Acei plasturi ajută doar în porțiunea anterioară a traseului respirator, însă restul ”îngustărilor” care apar pe traseu se rezolvă doar prin metode medicamentoase sau chirurgicale.

Când devine îngrijorator sforăitul și la ce medic specialist trebuie să apelăm: 

Sforăitul devine îngrijorător în momentul în care nu ne lăsăm partenerul să se odihnească și ne provoacă nouă înșine întreruperi ale somnului. Ne gândim să mergem la un doctor în momentul în care partenerul observă că avem episoade de apnee sau ne trezim dimineața obosiți, fără vlagă, chiar dacă am dormit cele 8 ore recomandate de medici.

Ca să aflăm cauza sforăitului și a somnului neodihnitor, prima etapă este să mergem la medicul ORL, care observă dacă avem unul dintre factorii obstructivi menționați mai sus. Următoarea specialitate este pneumologia care, printr-o investigație numită polisomnografie,  evidențiază cât de grav este sindromul de apnee în somn. De asemenea, ar trebui să consultăm un medic cardiolog și un medic nutriționist.

ORL-istul poate rezolva chirurgical obstrucția nazală cronică (deviația de sept nazal, rinita cronică hipertrofică, polipoza nazală), dar și reducerea în volum a amigdalelor palatine. La copii, efectuează ablația polipilor și a amigdalelor palatine. Sunt puține șanse ca acești factori obstructivi să se amelioreaze printr-un tratament medicamentos. 

Pneumologul ne poate recomanda un aparat numit CPAP, care asigură un flux constant de aer pe nas sau gură, astfel că traseul aerului rămâne în permanență deschis și nu vor mai exista pauze în respirație.   

Cardiologul va rezolva problemele inimii și ale tensiunii, în timp ce nutriționistul ne învață un stil de viață corect, în care să avem o greutate normală și să eliminăm factorul obezității. 

Ce putem face noi ?

Noi ar trebui să avem grijă de corpul nostru, să-i ascultăm semnalele de alarmă când ceva nu este în ordine. Dacă ducem o viață echilibrată, fără excese, dacă dormim suficient și bine, corpul nostru va fi tânăr și la o sută de ani! 

Citește și:

Lipsa de somn îți afectează grav performanțele!

Ce să mănânci la cină pentru un somn desăvârșit

Author(s)