În următoarele 5 minute vei afla:

– De la ce provine demunirea de ASMR.
– Dacă ești unul dintre norocoșii capabili de astfel de senzații.


Deși nu am avut o definiție pentru asta până recent, am recunoscut mereu stimulii care-mi declanșează o reacție satisfăcătoare, relaxantă, uneori sedativă, iar alteori chiar euforică. Care-mi dau fiori și-mi induc un fel de transă senzorială. Când eram mică, iubeam sunetul unghiilor care se jucau ritmic pe penarul chinezesc, foșnetul hârtiei de împachetat cadouri, al celofanului ambalajelor de flori și al foliei de la ciocolată… sau ciocnirea mărgelelor de sticlă ale mamei pe care le frământam în cutia cu bijuterii. Dar și vocea monotonă a profesoarei care mă medita la matematică.

Mai târziu, am descoperit același gen de efect în timpul masajului scalpului, în acordurile melodiei My heart will go on (primele dăți când am ascultat-o), dar și în vocea monotonă a naratorilor de documentare. Iar mai nou, în clipurile de pe Youtube, Instagram sau Tiktok, în care oamenii se joacă cu slime-uri, taie săpun, olăresc, își perie părul, pasează fructe sau pur și simplu vorbesc în șoaptă.

Acest fenomen poartă denumirea de ASMR (Autonomous Sensory Meridian Response). “E o emoție autonomă, pentru că ți se întâmplă ție, senzorială pentru că… e o experiență pur senzorială, nu trebuie să faci nimic decât să percepi prin intermediul simțurilor, iar ‘răspunsul meridian’ este un eufemism pentru orgasmul creierului”, așa explică denumirea fenomenului Nick Davis, psiholog cercetător în neuroștiințe la Manchester Metropolitan University, într-un interviu video publicat realizat de revista Wired. Davis e unul dintre oamenii de știință care s-au dedicat studiului ASMR și conducătorul unuia dintre primele studii științifice realizate pe această temă.

Însă denumirea e inventată de Jennifer Allen, fondatoarea primei comunități de profil. Și descrie ASMR precum acea senzație de furnicare, de “piele de găină” care se naște la nivelul scalpului și coboară pe șira spinării, atunci când e stimulată de un factor declanșator (precum cele menționate mai sus). 

Conform unui articol publicat de NY Times, până în 2015, comunitatea ASMR fondată de Allen a devenit relevantă, membrii ei împărtășindu-și clipuri, descoperind mereu stimuli și dând naștere unei noi forme de divertisment, dar și unui fenomen Youtube: clipurile ASMR. În fiecare zi, creatorii (majoritatea de sex feminin) uploadează cel puțin 500 de astfel de clipuri, și orice factor declanșator care începe să-și găsească fani e preluat și reinterpretat la nesfârșit (de la jucatul cu cristale, cu suprafețe paietate și până la schițatul cu creionul).

Și chiar dacă n-ai căutat intenționat până acum video-uri ASMR, în mod sigur ai văzut clipuri de acest gen pe alte platforme de social media și te-ai bucurat de efectele lor. Sau ai descoperit în mod întâmplător stimuli declanșatori de-a lungul vieții, precum senzația pe care o poți avea atunci când cineva colorează ori tastează lângă tine, când te bucuri de un tratament cosmetic, sau chiar când asculți acordurile unei melodii care-ți dă fiori… 

Recent, oamenii de știință au început să analizeze factorii psihologici care stau la baza acestor unde cerebrale care, conform cercetătorilor, favorizează sănătatea mentală, ameliorează depresia, simptomele stresului, ale anxietății și încetinesc ritmul cardiac. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


”Mulți oameni experimentează ASMR încă din copilărie, însă conștientizarea senzației a debutat recent, odată cu popularizarea clipurilor de pe YouTube și Reddit. Cu toate astea, fenomenul ASMR a trecut practic neobservat de comunitatea științifică, motiv pentru care am vrut să observăm dacă vizionarea videoclipurilor ASMR produce un sentiment de relaxare și afectează ritmul cardiac într-un mod măsurabil”, a explicat dr. Giulia Poerio de la Departamentul de Psihologie al Universității Sheffield într-o declarație.

Conform jurnalului științific PLOS ONE, studiul realizat Sheffield University a presupus vizionarea de către un grup de subiecți a două videoclipuri ASMR diferite, și a unui clip non-ASMR, în cadrul unui laborator. Dintre aceștia, jumătate experimentaseră anterior senzații ASMR.

Rezultatele cercetării au arătat că unii oameni sunt capabili de astfel de senzații, iar alții nu. Cei care au experimentat ASMR anterior au făcut-o și în cadrul studiului, și au înregistrat reduceri semnificative ale ritmului cardiac (o scădere medie de 3,14 bătăi pe minut), în comparație cu cei care n-au experimentat astfel de senzații. O a doua parte a studiului a arătat că grupul capabil de senzații ASMR a înregistrat în timpul vizionării și o creștere semnificativă a emoțiilor pozitive (de relaxare și conexiune umană), comparabile cu efectele meloterapiei și ale mindfulness-ului. Deci, acest fenomen poate oferi un orgasm al creierului, însă din păcate, nu accesibil oricărui creier.

De la filosofii din Grecia Antică și până la cercetătorii în neuroștiințe ai zilelor noastre, oamenii au încercat să identifice sursa simțurilor noastre (despre care am aflat recent că nu sunt doar cinci, așa cum am învățat la școală), însă o experiență subiectivă e greu de izolat și de studiat. Sunetele, care sunt factor declanșator de nervi pentru o persoană, pot reprezenta o senzație ASMR pentru altcineva, precum mușcatul merelor.

În plus, la câte vizualizări au clipuri care ar trebui să ne dezguste, precum storsul coșurilor, extragerea chirurgicală a firelor de păr crescute sub piele sau îndepărtarea mătreții cu un pieptene fin, putem deduce că foarte multe persoane le găsesc extrem de satisfăcătoare. Și că orgasmul creierului n-are nici un element sexual sau fetișist.

Însă, mai presus de orice, ele ne confirmă că noi, oamenii, suntem pe cât de diferiți, pe atât de ciudați.

Întrebarea e… tu ești capabil de senzații ASMR? Află urmărind clipul de mai jos!

Citește și:

11 lucruri uimitoare pe care nu le știai despre creierul tău

Înțelegerea circuitelor din creier te ajută să te bucuri de o mai bună sănătate mentală

Author(s)

  • Lavinia Gogu

    editorialist

    Thrive Global România

    Lavinia Gogu este jurnalist, iar de-a lungul carierei a scris despre sănătate, nutriție, wellness, fitness, psihologie, spa, travel, skincare, beauty și lifestyle. A lucrat pentru mai multe publicații, precum revista ELLE sau eva.ro, dar o poți găsi și pe pe blogul personal, www.laviniagogu.ro. Lavinia s-a alăturat echipei Thrive Global România, având rolul de editorialist.