În următoarele 7 minute vei afla:

– Cum să ai o relație mai armonioasă cu banii.
– De ce banii au o puternică încărcătură emoțională.


Nu e nevoie de încă un studiu ca să ne fie clar că și în România lucrurile stau cel puțin la fel de rău: de la „iar n-am bani de chirie luna asta”, la „am un salariu ok, dar nu înțeleg pe ce se duc banii!”, la „oare o să-mi ajungă banii să trimit copiii la școală în State?”, ne facem aproape toți griji despre bani, indiferent dacă suntem studenți căminiști sau CEO.   

Țin minte ca ieri ziua când am aflat cât urma să fie primul meu salariu. Proaspătă absolventă de Drept, oricum credeam deja că l-am prins pe Dumnezeu de un picior pentru că fusesem recrutată de o mare firmă de avocatură (către al cărei sediu, acum pot să recunosc, trimiteam constant bezele din autobuz în anul patru de facultate). Am desfăcut tremurând plicul în care se afla oferta: „Cinci sute de dolari!!! Mama, ai auzit? Îmi dau cinci sute de dolari!”. M-aș mira să existe proprietari de iahturi în Monte Carlo care să se simtă mai bogați decât m-am simțit eu atunci. Am jurat că „o să încep să economisesc niște bani, cât de curând, dar măcar două luni vreau să mă bucur de banii ăștia”.  

Economisitul mi-a fost însă mult mai complicat în realitate decât în teorie. Cheltuielile mele păreau să se „expandeze” cel puțin direct proporțional cu fiecare creștere de salariu și nu înțelegeam de niciun fel unde se duc banii, mai ales că trăiam cu impresia că nu-mi cumpăr niciodată nimic. Din păcate, banii – sau mai bine zis, relația noastră cu banii – sunt mult mai complicați decât ne place să credem. Experiența mea nu e una ieșită din comun, decât poate prin faptul că am avut șansa să am un salariu bun încă de la primul job. Mai ales într-o țară ca România, e deja o mare victorie să reușești să ai un salariu decent; însă chiar și după ce ajungi acolo, bătălia e doar pe jumătate câștigată. 

Cel puțin în generația mea, am învățat cam toți că „nu e elegant să vorbești despre bani”, dar e foarte complicat să rezolvi o problemă despre care nu vorbești niciodată. În articolul de astăzi am încercat să „distilez”, inspirată ba de propriile greșeli, ba de sfaturile și exemplele înțelepte ale altora, patru pași de bază pentru o relație mai armonioasă cu banii. 

1. Încotro merg? Stabilește-ți obiectivele.

După cum pot confirma din proprie experiență, e foarte complicat să „economisești niște bani”; din fericire, lucrurile sunt ceva mai simple dacă îți e clar unde vrei să ajungi. 

În caz că n-ai un obiectiv deja în minte, n-ar fi deloc rău să-ți propui să plătești toate datoriile pe cardul de credit și împrumuturile de nevoi personale – pe scurt, toate datoriile cu dobândă mare. 

N-ai astfel de datorii? Felicitări, poți trece la următorul nivel. Într-un articol recent din Financial Times, expertul în wellness financiar Jason Butler recomandă următoarele obiective: 

  • Creează-ți o rezervă pentru urgențe, în cash, care să-ți acopere cheltuielile pe cel puțin trei luni.
  • Pune deoparte și investește 20% din venitul tău net în fiecare lună. 20% ți se pare imposibil? Începe cu 10% sau chiar 5% – cel mai important e să începi. 
  • Pentru cei ambițioși, un obiectiv pe termen lung – până la vârsta la care ai vrea să te pensionezi, strânge o sumă care să îți acopere cheltuielile pe cel puțin 25 de ani.   

2. De unde vin? Descoperă-ți propria poveste despre bani.

Așa cum explicam luna trecută în articolul despre metoda WOOP, identificarea dorințelor și stabilirea obiectivelor sunt pași esențiali, dar nu suficienți, pentru transpunerea acestora în realitate. Pentru a evita să rămânem blocați într-o dulce visare, e important să identificăm și obstacolele (mai ales cele interne) care stau în calea îndeplinirii acestor obiective. Iar când vine vorba despre bani, aceste obstacole interne sunt de multe ori bine ascunse. 

Pentru majoritatea dintre noi, banii au multiple semnificații dincolo de definiția de dicționar („echivalent general al valorii mărfurilor”, conform DEX Online) și vin la pachet cu o încărcătură emoțională puternică, dar de care nu suntem întotdeauna conștienți. 

Absorbim mesaje despre bani din cultura și religia în care am crescut – „Banii sunt ochiul dracului”, „este mai ușor e să treacă o cămilă prin urechea acului, decât să intre un bogat în Împărăția lui Dumnezeu”. La fel, în familie: poate ați crescut auzind în mod constant că cine are bani, are și putere, sau dimpotrivă, că bogații sunt bogați doar pentru că sunt zgârciți și nu știu să se bucure de viață, sau că nimeni nu ajunge bogat în mod cinstit. E posibil să fi internalizat mesajul că banii se obțin doar prin muncă grea – un mesaj aparent pozitiv, dar sub care se poate ascunde perfid ideea că nu e în regulă să ceri bani dacă faci ceva care chiar îți place. Sau poate povestea de acasă este despre cum o mamă bună nu cheltuie niciodată bani pentru ea, ori cheltuie doar pe ascuns. 

În funcție de cum am crescut, filmul din cinematograful intern al fiecăruia dintre noi e diferit, dar e important să nu-l lăsăm să ruleze în fundal; odată ce reușim să scoatem la lumină și să facem explicite mesajele despre bani pe care le-am absorbit în copilărie, le putem examina cu ochiul critic al adultului și putem alege dacă ele reflectă într-adevăr valorile noastre actuale sau dacă e nevoie să le înlocuim cu unele mai bine adaptate nevoilor noastre. 

O astfel de căutare interioară poate să sune ca un demers copleșitor, pentru care e nevoie de numeroase ședințe cu un terapeut destoinic (și probabil scump!), dar lucrurile nu stau neapărat așa. În cartea ei „The Art of Money”, Bari Tessler, terapeut financiar (da, există și așa ceva!) recomandă câteva întrebări de bază pentru a începe să ne descoperim singuri propria poveste despre bani. Un micro-pas relativ ușor de implementat poate fi să petreci zece minute, o dată pe săptămână, reflectând în scris la câte una din următoarele întrebări:

  • Care e relația ta actuală cu banii? Mai precis, ce sentimente, idei sau emoții îți trezește gândul la a câștiga, a economisi, a da sau a primi, a lua sau a da cu împrumut bani?
  • Ce ai învățat despre bani în copilărie? Ce credințe despre bani ai primit? În familia ta, ce rol avea fiecare părinte apropo de finanțele familiei și ce mesaje ai primit de la fiecare dintre ei despre bani? Ai avut de-a face cu oameni care aveau semnificativ mai mulți sau mai puțini bani decât familia ta și cum te-a afectat acest lucru?
  • În ce fel se leagă răspunsurile tale la cele două întrebări anterioare? Ai repetat povestea despre bani a familiei tale sau, dimpotrivă, ai făcut exact invers? Există credințe, idei sau tipare comportamentale pe care îți dai seama acum că le-ai acceptat „gata mestecate” de acasă și le repeți în prezent?

3. Unde sunt? Ia contact cu realitatea, oricât ar fi ea de dură

E foarte greu să ajungi undeva dacă nu știi din ce punct pornești, iar călătoria spre echilibrul financiar nu e o excepție. E momentul să scoatem capul din nisip și să ne dăm seama unde suntem, din punct de vedere financiar, în acest moment:

  • Care e valoarea ta netă? Câți bani și / sau active ai și câte datorii? 

E un exercițiu potențial dureros și destul de plicticos (sau, dimpotrivă, mult prea trepidant!), dar incredibil de util. Excel și Google Sheets sunt prieteni de nădejde aici, dar un simplu caiet de matematică poate fi la fel de util – whatever works for you!

  • Ce cheltuieli ai? 

Un jurnal al cheltuielilor pe două-trei luni e cea mai sigură modalitate să înțelegi unde ți se duc banii, iar tehnologia îți poate fi de un real folos. Dincolo de clasicul Excel, există aplicații specializate de bugetare sau urmărire a cheltuielilor, iar multe dintre aplicațiile de online banking (de exemplu, Revolut sau George) clasifică automat orice plată cu cardul în categorii (de exemplu, utilități, shopping, mâncare, distracție), utilizatorul având opțiunea de a crea noi categorii și de a reclasifica cheltuielile. 

Pe de altă carte, prietena mea care e cel mai mare guru într-ale chiverniselii își ține jurnalul de cheltuieli, cu o scrupulozitate și precizie absolut elvețiene, cu creionul, pe plicurile în care primește facturile lunare. Low-tech, fără impact suplimentar asupra mediului înconjurător și, mai ales, o metodă care funcționează pentru ea. 

Odată ce știi unde se duc banii, e posibil să observi că sunt anumite zone evidente unde poți să reduci cheltuielile; sau, așa cum a fost cazul meu, să-ți dai seama cu regret că ești expert la spart banii în mod absolut nediscriminatoriu și că trebuie să strângi cureaua în ce privește toate cheltuielile discreționare. Înarmat cu aceste informații, îți poți continua călătoria. 

4. Cum rămân pe drumul cel bun? Creează-ți un sistem de sprijin

Acum știi care-ți sunt obiectivele financiare; poate că ai scos la iveală câteva idei depășite despre bani, ascunse prin circumvoluțiunile tale din vremea copilăriei, și ți-ai dat seama cum te-au sabotat până acum; ți-e clar ce valoare netă și ce cheltuieli lunare ai. Îți mai trebuie un plan – un sistem de sprijin interior și exterior cu ajutorul căruia să te păstrezi pe calea cea bună. 

După cum sugeram și mai sus, regula de bază e simplă: metoda perfectă e aceea care funcționează pentru tine. Descoperirile din pașii anteriori te vor ajuta să creezi un plan care ia în considerare circumstanțele tale personale, personalitatea ta, precum și eventualele tipare comportamentale sau credințe preconcepute pe care le-ai descoperit și vrei să le depășești.  

De exemplu, ideea de a avea un „accountability buddy” – un prieten, eventual chiar partenerul de viață, cu care să treci, o dată pe lună, prin realizările mai mult sau mai puțin glorioase pe plan financiar și să stabilești planul pe luna următoare – poate fi excepțional de eficientă pentru unii sau evident sortită eșecului pentru alții. Dacă ai tendința să te arunci în retail therapy, reguli de genul „îmi cumpăr ceva nou de îmbrăcat doar dacă mă pot gândi cum să îl combin în cel puțin trei feluri cu lucruri pe care le am deja” o să te ajute mai mult decât pe cineva care și-a dat seama, ținând un jurnal de cheltuieli, că 80% din cheltuiele sale discreționare sunt ieșiri la masă cu prietenii. 

Probabil că nu vei găsi din prima soluția ideală; iată, însă, câteva idei cu care merită să experimentezi:

  • Treci pe pilot automat. Dacă știi suma pe care vrei să o economisești în fiecare lună, asigură-te că ea este virată automat în contul tău de economii imediat după ziua de salariu. Unele aplicații de online banking îți permit să fii și mai creativ cu modurile de a economisi „pe nesimțite”: sume mai mici transferate spre economii în fiecare săptămână sau la fiecare plată cu cardul (de exemplu, aplicația Revolut poate să rotunjească în sus fiecare plată și să vireze mărunțișul într-un „seif” virtual)
  • Bugetează și separă conturile. Bugetul personal poate fi un instrument foarte util dacă reușești să te ții de el. Pentru unii, funcționează foarte bine strategia de a avea conturi separate pentru diverse tipuri de cheltuieli. Chiria și utilitățile ies dintr-un cont, mesele cu prietenii și hainele dintr-altul. Dacă bugetul de distracție se termină, o să știi imediat pentru că, evident, nu mai ai bani pe card. Drastic, dar eficient pentru cei care au probleme cu respectarea bugetului. 
  • Schimbă influencerii. Social media poate fi un instrument pro-economisire, nu doar o sursă de eterne tentații pentru shopping. Pe Instagram, conturi ca @vestpod, @thefinancialdiet sau @thefinancebar te ajută cu sfaturi, motivație și umor.
  • Fii o Marie Kondo a cheltuielilor. Banii nu aduc fericirea, dar dacă tot cheltuim bani, de ce să nu o facem într-un mod care să genereze cât mai multă bucurie? În cartea lor Happy Money (literal, „Bani fericiți”), cercetătorii americani Elizabeth Dunn și Michael Norton recomandă, printre altele, să cumpărăm mai degrabă experiențe, decât lucruri și (poate surprinzător) să cheltuim bani pentru alții, nu pentru noi. Studii realizate în 136 de țări cu niveluri foarte diferite de bunăstare materială arată că, în medie, să donezi bani pentru cauze filantropice are un efect pozitiv asupra fericirii tale ca o dublare a venitului. Nu e nevoie să donezi sume enorme și nici trebuie să faci ceva complicat – cu un simplu sms, poți dona o sumă modică (doi sau patru euro pe lună) pentru cauze cum ar fi Magic Home sau renovarea Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și a Copilului. 

Citește și:

5 temeri de înfruntat când devii freelancer

10 moduri inteligente de a-ți descoperi adevăratul scop în viața personală și profesională

Author(s)

  • Alexandra Florea

    Results Trained Coach

    Alexandra e avocat la bază, finanțist de profesie și coach part-time din pură pasiune. După un MBA la London Business School, în care a învățat tot atât de multe despre oameni și ce îi motivează cât despre business și finanțe, a absolvit cursul de Results Trained Coaching al Neuroleadership Institute din Londra. E fascinată de ideea că putem învăța, la orice moment din viață, să trăim mai frumos și mai din plin – dar i se par la fel de interesante și toate felurile în care ne punem singuri obstacole în calea fericirii. Scrie despre amândouă pe spring-mind.com