În următoarele 5 minute vei afla:
– Care e partea întunecată a productivității.
– De ce zicala din popor “Nu sta, că-ți stă norocul!” este toxică.
Cine și-ar dori să fie etichetat drept leneș sau, mai bine-zis, cât de des folosești cuvântul ”leneș” pentru a te descrie? Lenea este un termen ce poartă o încărcătură emoțională puternică, pentru că vine la pachet cu prejudecăți și cu multe nuanțe de rușine, judecată și vinovăție.
În spatele acestei etichete se ascund povești despre depresie, burnout, frici de tot felul, nesiguranțe, dar și lipsă de motivație. Tocmai de aceea, a-i eticheta pe ceilalți sau a te eticheta pe tine însuți în acest fel este un demers periculos.
Încă de mici, suntem înconjurați de mesaje care echivalează succesul și stima de sine cu nivelul nostru de productivitate. Mai mult, unii dintre noi au ajuns să se catalogheze drept leneși pentru că, undeva în copilărie și adolescență, părinții îi numeau așa când refuzau să ne pregătească pentru școală sau să-și facă curat în cameră.
Stilul de viață modern, care ne cere să fim ocupați tot timpul și să înghesuim cât mai multe activități în cele 24de ore ale zilei, hrănește acest cerc vicios. Astfel că tot ceea ce nu este axat pe muncă este considerat a fi o pierdere de timp. Partea întunecată a productivității este o capcană în care mulți cădem și care ne duce de multe ori spre burnout, oboseală cronică, epuizare, afecțiuni și dezechilibre mentale și emoționale.
De fapt, poate că mulți avem nevoie de aceste momente de leneveală, numai că n-am fost învățați să conștientizăm asta, și, drept urmare, nu putem să ne bucurăm de ele. Pentru cei ce sunt în priză tot timpul și care au învățat să se “biciuiască” atunci când stau, provocarea este de a-și activa leneșul interior, cel care știe să se bucure de un film bun sau de o oră de liniște, fără mustrări de conștiință și vinovății inutile.
Dar ce se întâmplă de obicei e că ne umplem momentele în care simțim nevoia de relaxare cu activități productive, pentru că altfel se activează voci puternice care se dezlănțuie într-un dialog interior toxic:
… Iar stai degeaba.
… Pierzi timpul în fața televizorului.
… N-ai făcut mai nimic toată ziua.
… C-ai făcut azi?
… Nu sta, că-ți stă norocul!
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
Paradoxul lenei
Paradoxul lenei este că aceasta ne poate fi benefică uneori, pentru că ne comunică despre lucruri mai profunde care necesită atenția noastră. Să nu uităm că trăim vremuri extraordinare și, dacă simți nevoia să lenevești, probabil asta se întâmplă pentru că ești epuizat din cauza pandemiei, te simți descurajat sau copleșit de situația ta actuală sau ești neîncrezător în abilitățile tale de a depăși un obstacol.
Multe persoane etichetate ca fiind leneșe nu sunt leneșe în mod intrinsec, ci sunt așa pentru că nu știu ceea ce vor să facă sau pentru că, dintr-un motiv sau altul, nu reușesc să se apuce de acel lucru. Aici este de subliniat importanța conturării obiectivelor care să te inspire, dar și nevoia de a cultiva autodisciplina. Așadar, lipsa de motivație și de claritate sunt alte două cauze ale lenei.
Alți factori care favorizează “tăiatul frunzei la câini” sunt frica și lipsa de speranță. Poate nu știi de unde să începi, simți că ești lipsit de sprijin sau, pur și simplu, îți este frică de eșec. Să nu uităm că lenea este deseori asociată cu sărăcia și eșecul: o persoană săracă este, deseori, considerată leneșă, indiferent cât de puțin sau de mult muncește de fapt. Ca și când n-ar fi suficient că suferi, mai ești și etichetat și judecat atunci când eșuezi, n-ai serviciu sau “nu aduci bani în casă”.
Însă nu doar eșecul sau perfecționismul ne pot conduce spre lene, ci și reversul medaliei poate avea același impact. Dacă n-ai suficientă stimă de sine pentru a te simți confortabil cu succesul, lenea poate fi un mod de a te sabota.
Nu în ultimul rând, cele mai serioase cauze ale “lenei” pe care le trecem deseori cu vederea sunt cele ce țin de sănătate: poate te lupți cu o depresie nediagnosticată sau cu alte afecțiuni, precum ADHD, o boală autoimună sau cu afecțiuni de ordin psihic, precum tulburările de anxietate. Așadar, lenea nu este un subiect de tratat cu superficialitate, ci din contră, uneori depășirea acestei stări poate necesita chiar ajutor de specialitate.
În câmpul muncii, este mai ușor să-i punem pe ceilalți în “cutiuța cu lene”, decât să ne uităm dincolo de ea. Practic, una din marile provocări cu care ne confruntăm este faptul că am devenit leneși în gândire și în comunicare. Evităm să vedem dincolo de prima impresie, să aplicăm gândirea critică, să ne punem întrebări, să-i ascultăm cu adevărat pe ceilalți sau să sondăm adânc în interiorul nostru.
Timpul petrecut în spatele unui ecran, munca remote, livrările la domiciliu, mâncarea comandată, răspunsurile servite pe tavă de motoarele de căutare, toate ne ușurează mult viața, dar ne fac mai comozi și mai vulnerabili în fața acestui fenomen. Depinde doar de noi dacă învățăm să ne folosim de lene sau continuăm în aceeași paradigmă.
Cum am putea face acest lucru? Simplu: se spune că, dacă ai de efectuat o sarcină grea, ar fi bine să o delegi unui leneș, pentru că acesta va găsi calea cea mai ușoară. Așadar, având în vedere că mulți dintre noi ne lovim în această perioadă de situații complexe, nu ne rămâne decât să gândim constructiv și să apelăm la inventivitatea leneșului din noi pentru a ne ușura existența.
Citește și:
Tehnici simple prin care să-ți antrenezi mintea să gândească pozitiv