În următoarele 5 minute vei afla: 

– De ce lipsa de flexibilitate și managementul deficitar sunt considerate cele mai mari riscuri de sănătate mintală în organizații. 
Care este motivul pentru care ai uneori deschis mail-ul de birou chiar și la miezul nopții.  


Munca flexibilă este unul dintre cele mai dezirabile avantaje pentru angajați. 70% dintre angajații din UK consideră un job flexibil ca fiind mai atractiv decât unul fără beneficii de flexibilitate și 30% ar fi ales flexibilitatea în fața unei măriri de salariu, conform unui studiu realizat anul trecut. Mai ales anumite categorii de angajați, cum ar fi părinții sau angajații seniori, de peste 50 de ani, sunt cu atât mai interesați de formele de muncă flexibile. După pandemie, munca flexibilă sau cel puțin o formă a acesteia – munca de acasă – a fost implementată brusc în multe organizații, iar trecerea abruptă ne-a făcut să vedem și reversul medaliei: crește munca de acasă riscul de burnout?

Fără a fi pregătiți în sensul muncii de acasă, fără proceduri deja bătătorite în acest sens, mulți angajați și-au simțit, în această perioadă, spațiul personal luat cu asalt de cel profesional și le-a venit greu să traseze granițe, să instaureze rutine și să păstreze un echilibru muncă viață adecvat. De cealaltă parte, angajatorii au fost nevoiți să găsească soluții rapid, fără prea multă planificare și fără un istoric elocvent în acest sens. Acest stres s-a adăugat altor probleme majore și inevitabile pentru multe companii în această perioadă, legate de supraviețuirea afacerii și menținerea locurilor de muncă.

Asta face ca una dintre cele mai importante forme ale programului flexibil și unul dintre cele mai de dorit beneficii pentru angajați – munca de acasă – poate acum să ne sperie. De fapt, ca orice libertate, ne solicită și mai multă responsabilitate față de noi înșine și o analiză riguroasă a propriilor motivații și mecanisme. 

De ce își doreau/doresc angajații să lucreze de acasă?

Lipsa de flexibilitate și managementul deficitar sunt considerate cele mai mari riscuri de sănătate mintală în organizații, arată un raport al WHO, care punea pe lista de acționabile măsuri specifice în această direcție într-o lume în care unul din cinci adulți primesc un diagnostic psihic în fiecare an. De altfel, într-o lume în care suntem la limită cu timpul și jonglăm cu extrem de multe roluri și responsabilități, o lume în care cumulăm într-o zi, prin expunere și intensitate stresul cu care generațiile anterioare se confruntau în ani, flexibilitatea vine să compenseze o parte din presiunea pe care o resimțim.

Un studiu realizat de Thrive Global România împreună cu EXACT în luna martie a acestui an, fix înainte de declanșarea stării de urgență, arăta că 84% dintre cei care nu aveau flexibilitate și-o doreau pentru a-și putea rezolva probleme personale și pentru a echilibra mai bine viața personală cu cea profesională (mai mult timp cu cei dragi). Între timp, pandemia ne-a învățat că programul flexibil nu este doar un instrument – necesar, de altfel – pentru a ne echilibra viața profesională cu cea personală, dar că marea provocare este aceea de a ști să stabilim limite și a vedea care este propria relație cu munca.

Pandemia și munca de acasă

Pandemia ne-a adus munca de acasă mai aproape și mai rapid ca niciodată și nu în contextul ideal pe care poate ni l-am imaginat, în care copiii erau la școală sau la grădiniță, casa era doar a noastră, iar terenul de muncă sigur și predictibil. Munca de acasă a venit, în acest context, la pachet cu frica, incertitudinea și multe provocări în plan personal și profesional. În plus, lipsa socializării, inclusiv din viața privată, a făcut ca lipsa interacțiunii de la birou să fie resimțită și mai puternic. 

În același studiu realizat de Thrive Global România împreună cu EXACT, în țara noastră lipsa de apreciere la locul de muncă era printre principalele probleme ale angajaților la locul de muncă, alături de nivelul scăzut de energie, extremele referitoare la program și modul în care sunt setate așteptările.  

Pentru a putea să facem din munca de acasă beneficiul pe care ni l-am dorit, pentru a reuși să ne bucurăm de cele două ore în plus pe care nu le petrecem în trafic sau de faptul că putem decide când anume ne îndeplinim sarcinile de muncă din cele 24 de ore pe care le avem la dispoziție, avem nevoie de granițe clare și de o relație bună cu munca noastră. Pentru cu burnout-ul nu vine doar de la muncă multă, ci de la insatisfacția pe care o simțim în raport cu munca, de la lipsa de apreciere și de sens, care are atât cauze interne cât și externe.

Cum sunt bine muncind de acasă?

Pe lângă instalarea unui birou de acasă și trasarea unor limite sănătoase, care înseamnă distincție mai clară a zonei și a timpului de muncă, a spațiului de lucru vs. spațiu personal și a unui ritual de muncă care să-ți asigure eficiența, dar și „intrările” și „ieșirile” din zona de muncă, poate cel mai important aspect pentru a fi bine muncind de acasă este să te eliberezi de gândirile limitative care-ți influențează relația cu munca.

Într-un context de incertitudine și de presiune resimțită din mai multe planuri ale vieții, șansele de a simți și mai puternice credințele limitative cresc. Putem pune o presiune suplimentară de a performa, simțindu-ne și mai amenințați, mai puțini buni, mai puțin capabili să avem succes.

Nu sunt destul de bun, deci mă epuizez

Așa cum spunea și Joey Hubbard, Chief Training Officer Thrive Global, prezent la București în februarie, uneori cognițiile negative stau la baza acestui dezechilibru pe care-l perpetuăm în viața noastră. Nu doar compania sau sarcinile de la birou sunt cele care ne fac să nu putem spune stop, ci în primul rând noi înșine, atunci când credințele noastre fundamentale ne faultează. ”Nu sunt destul de bun”, ”nu merit”, ”nu sunt în siguranță”, ”nu pot avea încredere”, ”nu pot avea succes” sunt doar o parte dintre acestea și merită să ne dăm timp să le identificăm. 

Atunci când suntem sclavii unui mod de gândire prin care ne punem mereu pe ultimul loc sau ne sacrificăm și ne simțim mereu neputincioși sau insuficient de buni, ne poate ajuta să știm că acest lucru poate fi schimbat și că el nu ne reflectă pe noi, ci doar anumite experiențe din viața noastră. Iar dacă până acum ai ținut „sub control” acest tip de gândire și l-ai contracarat, în contextul actual acest lucru este și mai dificil de făcut.

Începe prin a-ți acorda timp să vezi ce te face să fii încă cu mail-ul de birou deschis la 11 noaptea și prin a investiga ce stă în spatele acestui comportament nociv. O credință negativă poate fi schimbată: creierul nostru este suficient de flexibil încât să învețe noi trasee cu perseverență. În plus, nu uita că o companie are de câștigat din angajați care sunt bine cu ei, eficienți și productivi, iar stresul și nemulțumirea sau chiar burnout-ul nu vor fi, pe termen lung, în avantajul nimănui. 

Orice libertate, inclusiv munca de acasă, funcționează atunci când acționăm cu responsabilitate. Iar în acest caz suntem și mai responsabili să ne fie bine!

Citește și:

Cum să pui capăt unei zile de muncă atunci când lucrezi de acasă 

Viața în izolare: de ce muncim mai mult decât până acum?

Author(s)

  • Roxana Grigorean

    psiholog și psihoterapeut

    Psiholog și psihoterapeut, individual, de cuplu și familie, specializat în psihoterapie sistemică integrativă și psihotraumatologie, specialist în comunicare. După 10 ani petrecuți în mediul corporate, în care a acumulat o vastă experiență în marketing și comunicare, a pornit pe cont propriu ca psiholog și psihoterapeut. Înțelege provocările de zi cu zi cu care ne confruntăm atât în viața profesională, cât și în cea personală și susține oamenii în propriul drum de descoperire și dezvoltare personală, dar și organizațiile în procesul de creștere și adaptare. Crede că putem construi o societate și o lume mai bună, dar și organizații mai profitabile și mai adaptabile, investind în sănătatea mintală și în prevenție. Susține în mediul public programul flexibil pentru părinți și organizează workshop-uri despre empatie, stres, anxietate și burnout pentru a contribui la creșterea stării de bine în organizații. Îi puteți scrie Roxanei pe adresa [email protected] și îi găsiți articolele pe selftalks.ro.