În următoarele 7 minute vei afla:

– Cine a inventat termenul de metavers.
– Care sunt diverențele dintre Web 1.0, Web 2.0 și Web 3.0.


În vara anului trecut, Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook, a dezvăluit angajaților săi că viitorul companiei va depăși cu mult proiectul actual, ce înglobează un set de aplicații sociale, accesibile prin computere, tablete și telefoane… Facebook (pe noul său nume, Meta) va construi un set complex și interconectat de experiențe ce par desprinse direct din filmele SF.

Și așa, o lume întreagă a auzit de metavers.

Se pare că diviziile companiei pentru comunități, creatori, comerț și realitate virtuală ar lucra din greu pentru a realiza această viziune: „Ceea ce cred că este cel mai interesant este modul în care aceste teme se vor reuni într-o idee mai mare. Obiectivul nostru general pentru toate aceste inițiative este de a ajuta la aducerea metaversului la viață”, a spus Zuckerberg.

Ce este metaversul?

Acum doi ani, un investitor de prestigiu, Matthew Ball, a scris un eseu în care a identificat caracteristicile generale ale metaversului, printre care se numără:

  • Trebuie să cuprindă atât lumea fizică, cât și pe cea virtuală.
  • Oferă „o interoperabilitate fără precedent” — utilizatorii trebuie să-și poată muta avatarurile și bunurile dintr-un loc în altul din metavers, indiferent de cine conduce acea parte a acestuia.
  • Trebuie să conțină o economie cu drepturi depline.
  • Descentralizare: nici o companie nu va conduce metaversul: va fi „internetul personificat”, după cum a spus Zuckerberg, operat de mulți jucători diferiți, într-un mod descentralizat.

Menționat prima oară în Snow Crash, un roman științifico-fantastic scris de Neal Stephenson în 1992, termenul de metavers se referă la o convergență a realității fizice, augmentate și virtuale într-un spațiu online comun. Recent, publicația New York Times a explorat modul în care companiile și produsele ce se bucură de popularitate online au adăugat tot mai multe elemente asemănătoare metaversului.

Însă, în timp ce mulți CEO din domeniul tehnologiei sunt entuziasmați să se implice în astfel de proiecte, (inclusiv Jack Dorsey, care a demisionat recent de la conducerea Twitter, motivând ca vrea să se implice în descentralizarea internetului), majoritatea dintre noi nu știm exact ce înseamnă termeni precum metavers sau Web 3.0, deși e foarte probabil ca aceste tehnologii să ne „înghită” și pe noi, mai devreme sau mai târziu. Și ambele se referă la viitorul descentralizat al internetului și la sfera socială.

Web 3.0 este un loc digital unde putem produce conținut, îl putem împărtăși, iar utilizatorii vor putea interacționa cu datele prin inteligența artificială și machine learning – așa-numiții algoritmi.

Pe de altă parte, Metaversul se referă la un spațiu virtual al viitorului, care permite accesul la o gamă largă de divertisment (dar nu numai) și care implică întregul spectru al realității augmentate.

Pentru cei care au citit despre cele două concepte pe verticală, Web 3.0 este metaversul și invers, însă dacă aprofundăm puțin, diferențele se cristalizează.

Practic, metaversul este Internetul în timp real, bazat pe activități. Activitățile ce au loc în timp real (cum ar fi jocurile și videoconferințele) există de ceva timp, dar, ca orice schimbare tectonică, semințele viitorului se regăsesc în prezent. Metaversul va ridica simțul Eului digital, va facilita noi forme de exprimare personală și creativitate. Și ne va rezerva experiențe cu totul noi.

În prezent, peste 160 de companii construiesc cele 7 niveluri ale metaversului – un multivers descentralizat ce îmbină mai multe elemente de tehnologie, inclusiv realitate virtuală, realitate augmentată și video, un loc în care utilizatorii „trăiesc” într-un univers digital. Promotorii metaversului cred că utilizatorii vor lucra, se vor juca și vor rămâne conectați cu prietenii în această nouă lume digitală, pentru a-i însoți oriunde, de la concerte și muzee și până la călătorii virtuale în jurul lumii. Deci, adio birou, adio Zoom, și poate, adio lumina zilei… Pentru că toate experiențele, de la călătorii la sex, vor fi augmentate virtual. De ce să faci sport în parc când poți să sari coarda pe vârful Everest?!

Ce este Web 3.0 și de ce metaversul are nevoie de el

Web1 a fost World Wide Web-ul original, după cum am învățat în generală la un curs de informatică, construit pe sursă deschisă (open source). Unele dintre cele mai mari companii online care există (de exemplu, Amazon, Netflix, Google) au fost construite pe acest ecosistem sau au beneficiat de extinderea sa.

Web 2.0 a fost în mare parte constituit din conținutul generat de utilizatori: blog-uri, wiki-uri, rețele sociale etc. Cea mai mare parte a Web2 a fost dezvoltată pe tehnologii Web1 și s-a folosit de motoarele de căutare pentru a-și dobândi audiența.

Cele mai mari companii Web 2.0 au fost construite pe aceleași surse deschise și bazate pe standarde care au folosit Web 1.0, dar au creat ecosisteme “de grădină”, adică comunități, pentru a permite conexiunea socială și crearea de conținut. Cele mai prolifice exemple dezvoltate în Web 2.0 și care au crescut în baza conținutului generat de utilizatori sunt Facebook (adică Meta) și YouTube (deținut de Google).

Însă aceste grădini au ziduri și cer chirii mari, în pofida faptului că sunt gratuite: algoritmii îți hrănesc mintea cu informații care-ți confirmă credințele și te bombardează cu reclame care sunt menite să te tenteze doar pe tine, transformându-te într-un produs.

Însă caracteristicile Web 3.0 vor schimba această paradigmă, deoarece Web 3.0 presupune:

  • Schimb de valoare (nu doar un simplu schimb de informații);
  • Auto-suveranitate;
  • Re-descentralizarea Internetului.

Sistemele de identitate centralizate (pe care le folosim în prezent) sunt fragmentate, nesigure și restrictive. Apariția tehnologiei blockchain oferă promisiunea unui viitor mai sigur, interoperabil și, în cele din urmă, auto-suveran, în care toată lumea ajunge să-și dețină informațiile personale și să controleze modul în care sunt utilizate. Iar dacă aceste idei nu te impresionează, imaginează-ți doar cum ar fi să existe posibilitatea unui schimb de valoare între aplicații.

Tehnologia care permite schimbul de valoare sunt contractele inteligente pe blockchain. Blockchain-ul este un registru partajat care permite companiilor, aplicațiilor, comunităților și chiar guvernelor să facă un schimb transparent de valoare (active, valute, proprietăți etc.) între ele, fără a necesita brokeri, intermediari sau bănci – toți acești factori duc implicit la eficientizarea proceselor și la evoluție.

Blockchain-urile de contracte inteligente permit un grad sporit de creativitate emergentă față de modelul de inovare actual, în care aplicațiile se învârt în jurul ecosistemelor autorizate.

În prezent, avem tendința de a ne gândi la țări, comunități, companii etc. ca fiind lucruri diferite; în viitor, toate acestea vor deveni proiecții ale rețelelor sociale (și nu rețelelor sociale în sensul Facebook, ci setul nostru real de conexiuni sociale pe care îl aducem în diferite contexte). Iar tehnologia blockchain este platforma de software care va permite acest lucru.

Blockchain-ul oferă un mijloc interoperabil de stocare, schimb și programare a drepturilor de proprietate, valutelor, activelor și identității. Iar în acest ecosistem, comunitățile și companiile devin simple aplicații de software. Însă capacitatea de a face un schimb programatic de valoare între părți este la fel de inovatoare pentru civilizația umană precum a fost Internetul original: este ca și cum am trece de la Facebook (o platformă digitală controlată și gestionată de o singură parte) la a avea și oferi acces la conținut… fără limite.

E ca diferența dintre dictatură și democrație.

Ce este auto-suveranitatea și viitorul identității tale digitale în contextul Web 3.0

În acest moment, probabil folosești Facebook Login sau Google Login pentru a interacționa cu un număr mare de aplicații online. Acestea sunt baze de date ale utilizatorilor conduse de autorități mari, centralizate.

O parte importantă a Web 3.0 este inversarea acestui model: în loc să existe o companie care să-ți dețină identitatea și apoi să-ți acorde acces la alte aplicații, tu însuți îți vei deține identitatea și vei alege cu ce aplicații să interacționezi.

“Soluțiile de identitate digitală bazate pe blockchain pot cripta datele și le pot înregistra în diferite volume de pe lanț, asigurând informațiile într-un format verificabil, interoperabil și accesibil atunci când este necesar, protejând confidențialitatea și apărându-se împotriva hackerilor și a accesului neautorizat. Utilizatorii și organizațiile pot prezenta apoi reclamații semnate digital referitoare la acestea (cum ar fi permis de conducere, amprentă digitală sau calificare), care au fost semnate de emitenții de identitate. Procesul de verificare a revendicărilor semnate va fi automat și nu va fi necesar nici un intermediar”, conform lui Radu Chirilă, CEO & Founder at selfDID.

Acest lucru se realizează prin utilizarea unui portofel digital, cum ar fi Metamask (pentru Ethereum și blockchain-uri compatibile Ethereum) sau Phantom (utilizat pe blockchain-ul Solana). Astfel, portofelul tău devine identitatea ta, ceea ce-ți poate permite apoi să folosești diverse aplicații descentralizate pe Internet care vor interacționa cu criptomonedele și proprietatea ta. Tot în portofel vei avea și aplicații financiare descentralizate, experiențe metavers care se vor baza pe avatare sau jocuri.

Redobândirea independenței prin re-descentralizare

În prezent, suntem dependenți de un număr mic de aplicații extrem de centralizate. Sistemele de identitate oferite de Google și Facebook sunt doar două exemple.

Dar cu Web 3.0, puterea revine utilizatorului individual, creatorilor de conținut (în această categorie se va încadra și presa) și dezvoltatorilor de soft. Iar această libertate va duce la o explozie de creativitate sub formă de aplicații, algoritmi, lucrări de artă (NFT-uri), muzică, AI/roboți, lumi virtuale și experiențe metavers… Și la multe alte lucruri pe care, probabil, încă nu ni le putem imagina.

Însă e evident e că această nouă era digitală va încețosa și mai mult limita dintre realitate și online.

Citește și: 

Noi frontiere: Inteligența Artificială și drumul către empatie

Ce efecte are tehnologia asupra sănătății tale mintale?

Author(s)

  • Lavinia Gogu

    editorialist

    Thrive Global România

    Lavinia Gogu este jurnalist, iar de-a lungul carierei a scris despre sănătate, nutriție, wellness, fitness, psihologie, spa, travel, skincare, beauty și lifestyle. A lucrat pentru mai multe publicații, precum revista ELLE sau eva.ro, dar o poți găsi și pe pe blogul personal, www.laviniagogu.ro. Lavinia s-a alăturat echipei Thrive Global România, având rolul de editorialist.