În următoarele 5 minute vei afla:

– Cum a schimbat pandemia definiția convențională a succesului.
– Care este cea de a doua pandemie cu care se confruntă angajații din toată lumea.  


I se spune „Marea Demisie” și „Marea Deșteptare”. Termenii sunt folosiți pentru a descrie fenomenul care are loc acum la nivel global și anume că, pe măsură ce ieșim din această pandemie, un număr record de oameni își părăsește locurile de muncă. Doar în luna aprilie, acest exod a numărat patru milioane de lucrători din SUA, sau altfel spus 2,7% din forța de muncă, cea mai mare rată de la anul 2000 încoace. 

Așa cum sublinia un titlu din Wall Street Journal, „Nici nu se mai gândesc să se întoarcă în birouri: oamenii pur și simplu demisionează”. Experții preconizează un „alt val de demisii”; un sondaj Microsoft arată că un procent uimitor, de 40% din forța globală de muncă, ia în considerare să-și părăsească joburile. Și, așa cum spune și un sondaj Prudential, dacă li s-ar oferi șansa să se recalifice, 53% dintre ei ar accepta un job nou, într-un alt domeniu de activitate. 

Cum scria Kevin Rose într-un articol din New York Times, sub titlul „Bine ați venit în economia YOLO” (YOLO – you only live once – n. red.): „Pentru un număr din ce în ce mai mare de oameni care, până nu demult, erau aranjați confortabil din punct de vedere financiar și aveau abilități solicitate pe piața muncii, groaza și anxietatea ultimului an au făcut loc unui nou tip de neînfricare profesională”.

Cu siguranță, oamenii își re-analizează opțiunile, și multe dintre poveștile auzite au ca motivație principală burnout-ul. Și asta nu mai e deloc o surpriză! Un studiu făcut de Asana pe 13.000 de angajați din opt țări a arătat că 71% dintre ei s-au confruntat cu burnout-ul în timpul anului trecut. Așa cum spunea, pentru Axios, Melissa Swift, lider global al transformării forței de muncă de la Korn Ferry, „Practic, anul trecut, am reușit să ducem la burnout forța globală de muncă. Iar una dintre modalitățile prin care oamenii reușesc să facă față burnout-ului este să-și schimbe angajatorii.” 

Însă doar burnout-ul, chiar așa puternic și răspândit, nu explică în întregime fenomenul. Până la urmă, noi ne aflam într-o pandemie de burnout, chiar și înainte de 2020. Ceea ce pandemia actuală a făcut a fost să ne ofere timp (o grămadă de timp!) să ne gândim la lucrurile pe care le prețuim cu adevărat și la locul pe care munca îl ocupă în viața noastră. Am avut timp să reflectăm la lucrurile care ne fac cu adevărat să ne dezvoltăm, și la ce părți din viața noastră din pandemie am vrea să luăm cu noi în viitorul post-pandemic, și pe care le-am lăsa în urmă. 

Trebuie să spunem că există ceva și mai profund în centrul acestei mari deșteptări globale: o re-definire colectivă a succesului. În momentul în care atât de multe părți din viața noastră au fost separate de lumea exterioară (un adevăr la fel de valabil indiferent dacă am putut lucra de acasă sau nu) am devenit mai puțin conectați la definiția de succes dată în general de lumea din jur. Tot mai mulți oameni au început să vadă că nu e deloc sustenabil să fie definiți doar de CV-urile lor și nici să vizualizeze ideea de succes bazându-se pe măsurători de tipul banilor și statutului social. E ca și cum am sta pe un scaun cu două picioare: mai devreme sau mai târziu tot o să cădem de pe el. 

Ceea ce vedem astăzi este, de fapt, o reorientare către o viață bazată pe o definiție mult mai satisfăcătoare, intrinsecă, sustenabilă, a succesului, care adaugă o a treia dimensiune unei stări de bine generale: una care include reziliență, capabilitatea de a-ți găsi pacea interioară, să poți să te bucuri și să te minunezi în fața vieții. Acum, când ieșim din această pauză forțată, acele elemente aproape intangibile care făceau ca viața să merite trăită au devenit ceva mai tangibile. Și, odată ce oamenii au descoperit a treia dimensiune a calității vieții în acest lockdown de aproape doi ani (în care au avut suficient timp pentru reflecție), nu mai sunt dispuși să o lase deoparte; astfel, dacă locul lor de muncă actual nu le permite să o păstreze, atunci își doresc să găsească unul care o va face. 

Evident, există multe alte motivații pentru această „mare demisie / mare deșteptare”. Într-un articol din The Washington Post, Abha Bhattarai raportează un număr record de lucrători care a părăsit sectorul de retail – 649.000 doar în luna aprilie. Iată cum explică Aislinn Potts din Murfreesboro, Tennessee, decizia de a-și părăsi jobul la un lanț național de mâncare pentru animale pentru a se concentra asupra scrisului și asupra artei sale: „Am trăit o perioadă cu adevărat tristă, și asta m-a făcut să-mi dau seama că nu merită. Viața mea nu merită un loc de muncă cu niciun viitor.”

În plus, un studiu apărut în publicația Frontiers in Medicine arată că există milioane de astfel de oameni care au ieșit din perioada de pandemie mult mai anxioși și mai depresivi ca înainte. Într-adevăr, Karen Lynch, CEO al CVS Health a avertizat asupra unui efect de „sindrom post-COVID”. Și, dacă te simți descurajat și vrei cu disperare să-ți schimbi viața, ești căsătorit și ai și copii, probabil că cel mai puțin dificil lucru pe care poți să-l schimbi este jobul. Cu cât suntem mai stresați, cu atât mai copleșiți ne vom simți de ceea ce nu putem controla, așa că, drept rezultat, ne vom concentra pe acel lucru pe care simțim că îl ținem sub control. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Cu un record de 9,3 milioane de posturi vacante în acest moment, angajatorii n-au altă alternativă decât să răspundă fenomenului de Marea Demisie / Deșteptare. În lumea resurselor umane, nu mai suntem în era „de ce trebuie să avem grijă de starea noastră de bine”. Suntem, clar, într-o lume în care ne întrebăm „cum” să facem asta. Și este la fel de clar că acest „cum” n-o să fie despre avantajele de a avea mese de ping-pong în birou, un DJ care să mixeze în firmă sau mese tip bufet pe cheltuiala companiei, ci despre a introduce reguli care să urmărească starea de bine mentală, emoțională și fizică. 

În loc să alergăm după un antidot la burnout, suntem nevoiți să încorporăm practicile de wellbeing și de reîncărcare cu energie în munca noastră și în viețile noastre. Săptămânile în care să avem grijă de starea noastră de bine și zilele dedicate sănătății mintale, oricât de ofertante ar părea, nu sunt suficiente. Trebuie să depășim etapa în care intervențiile ce priveau starea de bine erau episodice și mai mult improvizate. Trebuie să încetăm să ne gândim la reîncărcarea bateriilor ca la un premiu pe care l-am căpătat pentru că am muncit din greu și am ajuns la burnout. Așa cum știința subliniază, cât se poate de clar, să ne reîncărcăm bateriile ne permite, de fapt, să dăm din noi tot ce e mai bun, să fim mega-productivi, să ne transformăm în cea mai creativă variantă a propriei noastre persoane. Aceasta este fundația oricărei strategii atât pentru o definiție mai largă a succesului la nivel personal, cât și în ceea ce privește definiția sustenabilă a succesului în afaceri. 

Următorul pas este să încorporăm starea de bine în experiența unei zile de lucru, cu oportunități de a corecta cursul în timp real, în funcție de stres și de a integra șansele de a da reset fluxului nostru obișnuit de muncă. Aceasta este punctul de plecare de bază la work.com, noul nostru partener al Saleforce. Este vorba despre schimbarea fundamentală a modului în care angajații sunt capabili să aibă acces la conținutul de wellbeing, Micropașii și instrumente de tipul Reset, unul dintre cele mai populare din aplicația noastră Thrive App, care permite să-ți corectezi evoluția și să-ți diminuezi starea de stres în doar 60 de secunde. Atunci când le includem în fluxul obișnuit de muncă, noi dăm oamenilor instrumentele corecte, imediat ce au nevoie de ele. Și acest lucru permite angajaților să-și crească rapid starea de bine și să se transforme în varianta lor cea mai productivă și mai performantă. 

În podcastul meu What I’ve Learned, vorbesc cu fondatorul Salesforce și CEO-ul Marc Benioff despre importanța unei astfel de schimbări, mai ales în condițiile în care ieșim din această pandemie și ne reîntoarcem la muncă, într-o formă care arată cu totul altfel decât modelul pre-COVID. „Am fost nevoit să recreez un model cu totul nou prin care să-mi conduc compania”, mi-a spus el. „Trebuie să oferim angajaților noștri abilități noi, cum ar fi cele legate de sănătatea mintală… să le deblocăm astfel încât aceștia să fie cu adevărat productivi și să aibă succes.”

Companiile recunosc, din ce în ce mai mult, importanța de a avea momente dedicate în care să-ți reîncarci bateriile. În scrisoarea trimisă tuturor angajaților, Sundar Pichai, CEO al companiei Alphabet (care deține Google) a anunțat că firma va continua să ofere zile suplimentare de reset pentru „a ajuta angajații să-și reîncarce bateriile”. 

Este minunat că, astfel, companiile recunosc importanța unei stări de bine și pericolele burnout-ului. Însă adevărul este că, de-a lungul timpului, oamenii au avut parte de burnout, acordându-și câte o săptămână sau două să-și revină, după care se reîntorceau la starea de burnout. Ce s-a schimbat între timp este că vârfurile maxime (sau cel puțin cele mai de jos) au devenit mult mai extreme. Așa cum arată un sondaj făcut de către firma de recrutare Robert Half, 25% dintre lucrători au pierdut zilele libere plătite în 2020, 44% sunt într-o stare și mai gravă de burnout decât erau cu un an în urmă, iar 57% dintre ei spun că au nevoie de o „vacanță departe, departe”, una cât mai extinsă pentru a se desprinde cu totul de muncă. 

Avem, în acest moment, o oportunitate care apare o dată într-o generație, aceea de a redefini succesul și, odată cu el, și modul în care muncim și trăim. Oamenii încep să conștientizeze valoarea vieților trăite într-un mod care le permite să se reconecteze cu ei înșiși și să aibă grijă de starea lor de bine și de reziliența lor. Oamenii se trezesc dintr-o iluzie colectivă care stipula că burnout-ul este prețul pe care trebuie să-l plătești ca să ai succes. Companiile care conștientizează acest lucru vor fi mai puțin predispuse să sufere de pe urma valului imens de demisii. Cele care n-o fac s-ar putea să n-aibă parte de o deșteptare prea grozavă.

Citește și:

3 sfaturi pentru momentele când simți că nu mai poți la actualul loc de muncă

Prea mult zgomot de fond: cum te concentrezi într-o lume copleșită de pandemie și sufocată de tehnologie?

Author(s)

  • Arianna Huffington

    fondatoare The Huffington Post, fondatoare și CEO Thrive Global

    Arianna Huffington, fondator The Huffington Post, fondator și CEO Thrive, autoare a 15 cărți, care acoperă teme dintre cele mai variate: artă, mitologie, politică sănătate. În 2005, a lansat The Huffington Post, o platformă de știri și opinii, care a devenit foarte rapid unul dintre cele mai prestigioase brand-uri media online. În august 2016, a lansat Thrive Global, o platformă de wellbeing și eficiență, pentru corporații și consumatori individuali, ce are ca misiune schimbarea modului în care muncim și trăim și care își propune să pună capăt concepției false potrivit căreia burnout-ul este prețul pe care trebuie să-l plătim pentru succes. Arianna Huffington a fost desemnată printre cei mai influenți 100 de oameni din lume de către publicația Time și se găsește pe lista celor mai puternice 100 de femei din lume. Născută în Grecia, s-a mutat la Londra la vârsta de 16 ani, și a absolvit Universitatea Cambridge cu specializarea în economie. La 21 de ani, a devenit președinta faimoasei societăți de dezbateri Cambridge Union.
    Cele mai recente cărți ale Ariannei Huffington - Thrive (Succesul redefinit: prosperitate, înțelepciune, miracol și crearea unei vieți pline de sens) și The Sleep Revolution (Revoluția somnului) - au ajuns, imediat după lansare, bestseller-uri internaționale.