În următoarele 3 minute vei afla:

– Ce legătură există între tabelul lui Mendeleev și vise.
– Cum un coșmar cu canibali a dus la invenția mașinii de cusut.


În 1869, Dmitri Mendeleev publica tabelul periodic, creând o organizare logică a elementelor chimice şi cauzând, prin urmare, multe coşmaruri elevilor ce au fost nevoiţi să-l înveţe pe de rost, pentru a obţine o notă decentă la chimie. Interesant este, însă, faptul că descoperirea sa se bazează tot pe un vis: descurajat de eşecul repetat în a dezvolta un tipar coerent de organizare, chimistul a adormit pe birou într-o noapte şi a visat întreaga aşezare a elementelor chimice. Jurnalul său consemnează: „Am văzut un tabel în care elementele se aşezau la locul potrivit. Când m-am trezit, am notat totul pe o bucată de hârtie” (Paul Strathern (2001), Mendeleyev’s Dream: The Quest For the Elements).

În cartea sa, Momentul Aha!, David Jones povesteşte cum a fost inventată maşina de cusut: după ani de încercări zadarnice, Elias Howe a visat că mai mulţi canibali se pregăteau să-l gătească şi dansau în jurul lui, agitând nişte suliţe găurite în vârf. Astfel i-a venit lui Howe ideea de a crea ace cu găuri, prin care putea strecura firul de aţă. 

În Amintiri, vise, reflecţii, Carl Gustav Jung vorbeşte cu reverenţă despre importanţa visului în elaborarea teoriei sale privind stratificare psihicului uman. Celebrul său vis despre casa cu mai multe nivele, ce coboară din ce în ce mai adânc în pământ, este o diagramă structurală a psihicului uman – de la nivelul salonului aflat la etaj, ce reprezintă conştientul, până la camerele din ce în ce mai vechi, mai întunecoase şi mai greu accesibile, ce simbolizează inconştientului colectiv. 

Tot Jung povesteşte într-unul dintre interviurile sale despre un pacient, un om de afaceri, care, în ajunul semnării unui contract, visează că, de îndată ce şi-a pus semnătura pe acte, mâinile sale încep să se înnegrească. Investigând activitatea potenţialului său partener de afaceri, visătorul îşi dă seama că acesta desfăşura activităţi ilegale şi că, printr-o viitoare colaborare, n-ar fi făcut altceva decât să-şi murdărească mâinile, exact ca în visul său. 

Istoria ştiinţelor şi psihologia consemnează multe astfel de momente în care visul a venit în ajutorul visătorului cu intuiţii creatoare şi uneori chiar salvatoare. Nu este vorba despre magie sau puteri supranaturale, ci despre strânsa legătură dintre somn şi intuţie: înlăturând controlul conştientului, starea onirică permite o abordare holistică, complexă şi inovatoare a problemei, adică o abordare  intuitivă. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


În timpul somnului, inconştientul lui Mendeleev a sintetizat şi a organizat datele şi informaţiile pe care mintea sa conştientă le absorbise deja. Tot în stare onirică, inconştientul lui Elias Howe a restructurat problema cu care se confrunta şi a simbolizat o rezolvare creativă, rezultatul final fiind un insight intuitiv. În cazul pacientului lui Jung, visul a prelucrat informaţii şi indicii discrete, percepute fără îndoială de visător, dar aflate dincolo de limita conştientului. 

Fiind un tip de cunoaștere spontană, rezultată însă dintr-un lung travaliu inconștient (practic, o muncă desfăşurată în spatele cortinei), intuiţia se împacă foarte bine cu starea onirică. Atunci când orientarea focalizată şi limitată a conştiinţei este abandonată, inconştientul visătorului transpune într-un limbaj propriu (în general cel al imaginilor şi al naraţiunii) informaţii pe care acesta nu ştia în mod conştient că le deţine şi pune în scenă perspective noi asupra problematicilor ce-l preocupă. Iată cum expresia englezească sleep on it (în traducere cuvânt cu cuvânt – dormi pe problemă/dilemă şi cu sensul de acordă-ţi o noapte înainte de a lua o decizie) se dovedeşte a fi foarte înţeleaptă.

Fie că vorbim despre inovaţii ştiinţifice sau dileme legate de parcursul vieţii noastre, intuiţiile facilitate de starea de somn aduc o abordare complementară celei specifice stării de veghe şi sunt deosebit de utile în cazul deciziilor dificile şi nuanţate. Atunci când listele cu argumente pro şi contra sau abordarea raţională nu conduc spre o decizie clară, intuiţia poate să releve ceea ce ne dorim cu adevărat sau să scoată la lumină o perspectivă nouă. 

Citește și:

Despre vise, panică și pandemie

Experții au decodificat aceste 7 vise anxiogene care apar frecvent

Author(s)

  • Lidia Calciu

    psihoterapeut și lector la Fundația Calea Victoriei

    După absolvirea Facultății de Litere și, ulterior, a unor studii masterale în marketing, sondaje de opinie şi publicitate, Lidia a ales o carieră în comunicare şi marketing, migrând între industria farmaceutică, dulciuri, cafea şi cosmetice. În prezent, este psihoterapeut analist, psiholog clinician, membru al Colegiului Psihologilor din România şi al Asociaţiei Române de Psihoterapie Analitică. În activitatea sa, Lidia Calciu este animată de pasiunea pentru resorturile intime ale personajelor literare, curiozitatea faţă de psihologia consumatorului și interesul faţă de universul interior al oamenilor cu care lucrează în cabinetul de psihoterapie. Lidia e lector la Fundația Calea Victoriei, unde susține cursul Cum îmi folosesc intuiția.