În următoarele 3 minute vei afla:

– De ce este important să verbalizezi frustrările.
– Ce impact are nemulțumirea angajaților asupra companiei.


Munca este una dintre cele mai importante sarcini ale vieții. Satisfacția la locul de muncă este rezultatul dat de cât de mulțumit ești de sarcinile pe care le ai de îndeplinit, de relația pe care o ai atât cu superiorii, cât și cu egalii, de aprecierea pe care o primești pentru munca ta și, nu în ultimul rând, de câștigul financiar.

Într-o societate aflată într-o continuă evoluție, modul în care te adaptezi schimbărilor este esențial pentru a-ți menține echilibrul și starea de bine. Schimbarea vine, însă, la pachet cu o creștere semnificativă a nivelului de stres. 

Și așa ajungem la o definiție importantă: ce sunt, de fapt, stresorii ocupaționali, adică ce ne stresează în timp ce ne facem munca? Ei bine, vorbim despre acei stimuli care ne periclitează sănătatea și starea de bine, iar consecințele negative pe care le au aceștia asupra noastră sunt atât de ordin psihic, cât și fizic. 

Dintre stresorii ocupaționali cel mai des întâlniți, amintesc aici de: 

  • orele suplimentare; 
  • absența recunoașterii performanțelor; 
  • lipsa de sprijin din partea superiorilor
  • neînțelegeri între colegi;
  • lipsa posibilității de a avansa și de a te dezvolta profesional; 
  • efectuarea unor sarcini care nu intră în atribuțiile postului;
  • obligativitatea de a face treaba altui coleg;
  • reapartizarea unor sarcini noi, nefamiliare; 
  • personal insuficient;
  • multe sarcini cu termen de predare în același timp; 
  • multe hârtii de completat;
  • salariu nesatisfăcător;
  • lipsa echipamentelor și materialelor necesare pentru îndeplinirea activității;
  • întreruperile frecvente;
  • presiunea pentru a lucra la mai multe sarcini în același timp;
  • condiții inadecvate de muncă (zgomot, luminozitate, temperatură);
  • lipsa măsurilor de protecție;
  • responsabilitate crescută;
  • nerespectarea timpului personal (ședințe ținute în afară programului de muncă, lipsa pauzelor);
  • lipsa participării la luarea deciziilor.

Efectele pe care stresorii le au asupra fiecărei persone pot fi: 

de ordin fiziologic: tulburări de ritm cardiac, creșterea tensiunii arteriale și a glicemiei, transpirație abundentă; 

– de ordin psihologic: anxietate, depresie, iritabilitate, scăderea stimei de sine, sentimente de inferioritate;

– de ordin comportamental: dezvoltarea unor dependențe (alcool, tutun), dezvoltarea unor mecanisme de apărare (râs necontrolat sau plâns facil);

– de ordin cognitiv: deficit de atenție, scăderea capacității de concentrare, incapacitatea de a lua decizii. 

Toate aceste implicații au repercusiuni și la nivelul organizației, căci angajații își pierd motivația, se implică mai puțin, iar lipsa de satisfacție profesională se răsfrânge și în calitatea serviciilor oferite.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Cum depășim stresul ocupațional

Așa cum scriam și la începutul articolului, stresul ocupațional apare atunci când ceea ce avem de făcut depășește resursele noastre adaptative. 

Primul pas în gestionarea eficientă a stresului este să conștientizăm care sunt dificultățile pe care le întâmpinăm în muncă noastră și care sunt acele lucruri care ne aduc satisfacție, precum și ce anume ne descurajează când încercăm să facem lucrurile cât mai bine. Un alt aspect important este cât de frecvent apar situații stresante la locul de muncă.

Dezechilibrul între efortul depus și recompensele primite duce, în timp, la o lipsă de satisfacție pe toate planurile și influențează negativ stilul vieții angajatului.

După identificarea stresorilor, urmează reducerea sau chiar îndepărtarea acestora prin programarea eficientă a timpului și prin prioritizarea sarcinilor și comunicarea planului de lucru supervizorilor și membrilor echipei. Uneori, poți constata că simplul fapt că te-ai simțit ascultat și înțeles te face să te raportezi altfel la dificultățile cu care te confrunți.

Pasul următor ar fi să fim atenți și conștienți la propriile reacții și răspunsuri la noile schimbări, dar și la dinamică personală dintre noi și restul echipei.

Recunoașterea propriilor probleme, precum și analizarea așteptărilor noastre legate de cum ar trebui să funcționeze lucrurile la locul de muncă ne oferă o imagine mai clară asupra perspectivelor reale și, cu ajutorul acesteia, putem lua o decizie coerentă despre ce este mai bine pentru sănătatea și echilibrul nostru.

Citește și:

Rolul ușilor închise: cum să luminezi coridorul și să alegi ușa potrivită

Superputerea acceptării incertitudinii

Author(s)

  • Cristina Mihaela Răileanu

    psiholog clinician și psihoterapeut adlerian

    Cristina Mihaela Răileanu este psiholog clinician și psihoterapeut adlerian, membru al Colegiului Psihologilor din România. A participat la programe de voluntariat pentru copii cu nevoi speciale și este inițiatorul și coordonatorul mai multor serii de programe de dezvoltare personală pentru copii și adolescenți. A lucrat, timp de 14 ani, într-un Spital Clinic de Urgență. Colaborează cu un Cabinet medical de Psihiatrie pediatrică. A urmat programul de formare profesională/complementară în Psihologie și Psihoterapie adleriană/individuală și are un Master în Psihodiagnoză cognitivă și consiliere psihologică. A finalizat programe de pregătire post-universitare pe domenii specializate ale psihoterapiei cu specialiști recunoscuți pe plan național și internațional.