În următoarele 5 minute vei afla:

– Ce rol au pauzele în funcționarea creierului.
– Cum îți poți regla nivelul cortizolului pe parcursul zilei.


Conceptul de epuizare virtuală este real și este familiar oricui a petrecut ore în șir, poate chiar și zile întregi, în întâlniri online. Pentru mulți dintre noi, această formă de burnout a fost o trăsătură specifică pandemiei, astfel încât, în limba idiș, a apărut un termen specific pentru a o descrie: “oysgezoomt”. Cuvântul se traduce prin: ”epuizat/plictisit de Zoom”. Un studiu publicat recent de Microsoft Human Factors Lab arată că epuizarea virtuală este cât se poate de reală, însă ea poate fi contracarată prin pauze scurte, luate pe parcursul zilei. 

Iar acest studiu de ultimă oră e o mărturie clară pentru câte de multe putem realiza atunci când ne oferim pauze, ne odihnim și o luăm de la capăt a doua zi, deci fără să ne chinuim și să ne epuizăm. Anul trecut, cei de la Human Factors Lab au monitorizat activitatea cerebrală a participanților la un alt studiu și au constatat că epuizarea virtuală începe să se instaleze după 30 de minute de la începutul sesiunii online. 

În ceea ce privește cercetarea lansată recent, monitorizarea fluctuațiilor activității cerebrale a fost realizată tot cu ajutorul tehnologiei EEG, însă de această dată, cercetătorii s-au concentrat exclusiv asupra impactului pe care-l au pauzele în funcționarea creierului. 

Rezultatele au fost, mai apoi, interpretate sub forma a trei concluzii principale. În primul rând, s-a constatat că pauzele luate între calupuri de interacțiuni online previne acumularea stresului, oferindu-i creierului ocazia să se reseteze. S-a observat și că, după două ore de meeting-uri online consecutive, la nivelul creierului subiecților, undele beta (asociate cu apariția stresului) au înregistrat intensificări. Însă atunci când participanții au respectat pauzele dintre întâlniri, activitatea beta a scăzut. Chiar și mai interesant este faptul că undele beta au rămas la un nivel scăzut și după alte patru întâlniri virtuale consecutive. 

Cea de-a doua concluzie a oamenilor de știință este aceea că întâlnirile virtuale fără pauze între ele ne scad capacitatea de concentrare și implicarea. Iar această observație nu este deloc surprinzătoare. Cu toate astea, atunci când participanții au făcut pauze între ședințe și s-au odihnit, capacitatea de concentrare a rămas constantă. După cum notează autorii studiului, ”momentele în care ‘ne tragem sufletul’ nu numai că atenuează stresul, ci ne și ajută să ne păstrăm nivelul de performanță constant”. 

În al treilea rând, studiul a pus în vedere faptul că tranziția dintre ședințele virtuale, atunci când persoana nu-și ia o pauză, determină o cantitate importantă de stres. Însă, atunci când participanții și-au permis chiar și numai pauze scurte între interacțiunile virtuale, undele beta au scăzut în intensitate și n-au mai înregistrat curbe ascendente atât de mari la începutul următoarei întâlniri. Așa cum concluziona și cercetarea, ”Antidotul sigur pentru epuizarea virtuală este respectarea scurtelor pauze dintre ședințe”.

Aceasta este cea mai recentă validare științifică de care are parte Reset, una dintre cele mai populare caracteristici ale aplicației Thrive, care ne ajută să ne ajustăm și să reducem nivelul stresului în numai 60 de secunde. De asemenea, am reușit să integrăm Reset în Microsoft Teams de la Accenture și suntem pe cale să-l integrăm și în Zoom, tocmai pentru a contracara realul flagel de epuizare virtuală. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Noile descoperiri se aliniază cu datele neuroștiințifice care au stat la baza dezvoltării programului personalizat Reset, care arată că nivelul stresului poate fi redus considerabil în 60-90 de secunde. Stresul este inevitabil. Însă stresul cronic poate fi evitat. Aplicația îți pune la dispoziție un program predefinit de 60 de secunde ce implică exerciții de respirație, stretching și practicarea recunoștinței, pentru a te ajuta să te relaxezi. Însă ai și posibilitatea să-ți construiești propriul program Reset, care să conțină imagini pe care tu le percepi ca fiind liniștitoare și care-ți aduc bucurie – fotografii cu copiiii tăi, cu animalele de companie sau cu decoruri naturale care îți sunt dragi, precum și citate care te inspiră și muzica pe care o preferi. În plus, ghidul de respirație te încurajează să inspiri și să expiri profund, activându-ți astfel sistemul nervos parasimpatic și diminuând nivelul cortizolului din sânge. Poți accesa programul personalizat Reset aici

Noi, la Thrive, am inclus Reset chiar și în meeting-urile noastre, începându-ne fiecare întâlnire cu câte o confesiune a unui membru al echipei care-și împărtășește propriul program Reset celorlalți colegi din cadrul companiei. În loc să ne aruncăm din prima clipă la informații și anunțuri, avem parte de o incursiune în lumea personală a unuia dintre colegii noștri: oamenii dragi lui sau ei, muzica sa și citatele care îl/o inspiră. Și este uimitor să vezi cât de multe lucruri poți afla despre un om în doar 60 de secunde. Folosind Reset în ședințe, ia naștere o dinamică care ne ajută să ne conectăm unii cu ceilalți într-o manieră autentică, lucru cu atât mai important, cu cât nu putem fi împreună fizic. 

În aceeași direcție, cei de la Microsoft dezvoltă noile setări Outlook ținând cont de studii, astfel încât, în mod automat, ședințele să fie reduse ca durată între 5-15 minute, fie ca opțiune individuală, fie ca alegere de grup pentru o echipă sau pentru o întreagă organizație. În acest mod, ne vom structura timpul incluzând în program timpi alocați pauzelor, care vor deveni parte integrantă a rutinei noastre. Astfel, în locul unui șir interminabil de ședințe a câte 30 de minute, acestea vor fi limitate la 25 de minute, acordându-ne câteva clipe de refacere și resetare, pentru a ne putea prezenta la următoarea întâlnire implicați și productivi. 

Este minunat să constați că tehnologia este întrebuințată pentru a crea soluții – în mod paradoxal, pentru probleme cauzate tot de tehnologie. Platformele de întâlniri virtuale au fost o constantă pe perioada pandemiei. Și chiar și în lumea post-pandemică, ele vor rămâne o parte considerabilă a realității noastre. Și la fel va rămâne și epuizarea virtuală, dacă nu vom reuși să o identificăm și să acționăm în direcțiile validate științific, respectiv, luându-ne pauze. Acest lucru înseamnă mult mai mult decât un bun management al timpului: înseamnă redefinirea productivității. După cum spunea de curând CEO-ul Microsoft, Satya Nadella: ”Cea mai bună premisă de la care pornim este aceea de a nu defini productivitatea ca fiind un obiectiv”. Adevărata întrebare este dacă oamenii taie de pe listă obiective sau dacă acumulează un capital de creativitate și își exersează abilitățile. Starea de bine vine dintr-o înțelegere profundă a productivității și din opțiunea liderilor de a fi empatici și de a avea grijă de angajații lor. 

Pe la începutul pandemiei, Jeremy Bailenson, fondatorul și directorul Virtual Human Interaction Lab de la Stanford, a scris o opinie pentru The Wall Street Journal explicând de ce sunt obositoare întâlnirile virtuale. Și a identificat un singur motiv: când privești fix, un timp îndelungat la imagini prim-plan ale chipului unei persoane, ca și cum ”te-ai holba”, se poate activa instinctul de supraviețuire. Reacția la articolul scris de el a fost atât de puternică, încât Bailenson, împreună cu alți doi cercetători, au construit o scală a epuizării virtuale, divizând-o în cinci subcategorii de epuizare: generală, socială, emoțională, vizuală și motivațională. ”Facem cumva să-i facem față cu toții, pentru că online-ul a devenit noua normalitate, însă este o nebunie fără margini!”, a spus el.

Însă lucrurile nu trebuie să stea întocmai așa. Datele științifice sunt clare. E o nebunie doar dacă noi alegem o atitudine pasivă. Atunci când facem pauze de refacere și remontare, avem capacitatea de a ne conecta autentic, de a lucra mai eficient și de a performa la potențialul nostru maxim, atât în lumea reală, cât și în mediul virtual. Și acest lucru este cu atât mai important cu cât ne îndreptăm către o lume hibrid, ce va deveni, treptat, normalitatea

Citește și: 

Cum să-ți iei cu adevărat o pauză atunci când muncești de acasă

24 de moduri să te energizezi rapid când te simți epuizat

Author(s)

  • Arianna Huffington

    fondatoare The Huffington Post, fondatoare și CEO Thrive Global

    Arianna Huffington, fondator The Huffington Post, fondator și CEO Thrive, autoare a 15 cărți, care acoperă teme dintre cele mai variate: artă, mitologie, politică sănătate. În 2005, a lansat The Huffington Post, o platformă de știri și opinii, care a devenit foarte rapid unul dintre cele mai prestigioase brand-uri media online. În august 2016, a lansat Thrive Global, o platformă de wellbeing și eficiență, pentru corporații și consumatori individuali, ce are ca misiune schimbarea modului în care muncim și trăim și care își propune să pună capăt concepției false potrivit căreia burnout-ul este prețul pe care trebuie să-l plătim pentru succes. Arianna Huffington a fost desemnată printre cei mai influenți 100 de oameni din lume de către publicația Time și se găsește pe lista celor mai puternice 100 de femei din lume. Născută în Grecia, s-a mutat la Londra la vârsta de 16 ani, și a absolvit Universitatea Cambridge cu specializarea în economie. La 21 de ani, a devenit președinta faimoasei societăți de dezbateri Cambridge Union.
    Cele mai recente cărți ale Ariannei Huffington - Thrive (Succesul redefinit: prosperitate, înțelepciune, miracol și crearea unei vieți pline de sens) și The Sleep Revolution (Revoluția somnului) - au ajuns, imediat după lansare, bestseller-uri internaționale.