Vara trecută, atunci când ne pregăteam să deschidem biroul Thrive din Dublin, am citit mai multe despre noul cod irlandez de conduită pentru companii și afaceri, cu titlul extrem de actual, Right to Disconnect („Dreptul la deconectare”). Deși nu e propriu-zis o lege, este un set de linii directoare și bune practici recomandate de Comisia irlandeză pentru relații la locul de muncă, pentru a „veni în sprijinul angajatorilor și angajaților astfel încât să navigheze mai ușor într-un peisaj de lucru din ce în ce mai digitalizat și aflat într-o continuă schimbare, care implică adesea munca la distanță și programul flexibil”. Noul cod are trei prevederi esențiale: dreptul angajaților de a nu munci în mod obișnuit în afara orelor normale de lucru, dreptul de a nu fi sancționați pentru că nu lucrează în afara acestor ore și datoria angajaților de a respecta dreptul colegilor lor de a se deconecta.

Toate cele trei prevederi sunt importante, dar pe cea de a treia o consider cea mai interesantă. Pentru că reflectă o schimbare, aceea a unei umanități la locul de muncă, în care noi, ca indivizi, avem grijă unul de celălalt și respectăm nevoia noastră colectivă de a ne deconecta și de a ne reîncărca bateriile. De fapt, codul explică acest punct foarte exact, stipulând că: „în timp ce sarcina gestionării timpului de lucru este atribuită angajatorului, este necesară și responsabilitatea individuală a angajaților”.

Acesta este un pas extrem de important, întrucât politicile la locul de muncă nu sunt suficiente. Ordinele venite de sus pot crea îngrădiri și așteptări, dar atunci când ne asumăm valoarea propriului timp și suntem conștienți de al celorlalți, inclusiv de sănătatea lor mintală și de riscul de epuizare, aceasta chiar este o schimbare de paradigmă.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Sigur, ne putem deconecta de la muncă, dar asta nu înseamnă neapărat că ne vom conecta cu ceea ce contează cu adevărat. Munca nu este singurul lucru de la care trebuie să ne deconectăm. Ne putem deconecta fără probleme de la Slack și de la Zoom, doar pentru a ne reconecta în secunda următoare la rețelele sociale, la jocuri video, într-un scroll  continuu și extenuant, sau prinși în maratoane de uitat la seriale TV. Acestea pot fi la fel de epuizante și istovitoare, împreună cu toate celelalte forme de tehnologie și distragere a atenției, care ne împiedică să ne conectăm cu noi înșine și cu cei care contează în viața noastră.

Companiile pot avea politici impecabile menite să încurajeze oamenii să nu lucreze și să nu trimită e-mailuri după orele de program. Dar asta nu înseamnă că angajații vor folosi acest timp pentru a-și reîncărca bateriile, pentru a se reconecta cu ceea ce contează și pentru a  se bucura de o stare de bine.

„Pandemia a transformat practicile de lucru, iar multe dintre aceste schimbări vor fi de lungă durată”, a declarat viceprim-ministrul irlandez Leo Varadkar, când a anunțat Dreptul la Deconectare. „Deși o mare parte din impactul pandemiei a fost negativ… pandemia ne-a oferit și o oportunitate de a face schimbări permanente în bine.”

Sunt întru totul de acord. De aceea, ne-am extins și am adăugat Dublinul la familia noastră globală de birouri din New York, San Francisco, Atena, București și Melbourne.

Reversul dreptului la deconectare este nevoia noastră de a ne conecta cu noi înșine, unii cu alții și cu lucrurile care ne aduc bucurie. Și doar reglementările nu vor putea să rezolve singure această problemă – e nevoie de noi toți să creăm o schimbare de cultură care să ne ajute să prosperăm în toate aspectele vieții noastre.

Citește și:

Acum este momentul pentru integrarea muncă-viață

Noul model de muncă hibrid cere aptitudini hibrid

Author(s)

  • Arianna Huffington

    fondatoare The Huffington Post, fondatoare și CEO Thrive Global

    Arianna Huffington, fondator The Huffington Post, fondator și CEO Thrive, autoare a 15 cărți, care acoperă teme dintre cele mai variate: artă, mitologie, politică sănătate. În 2005, a lansat The Huffington Post, o platformă de știri și opinii, care a devenit foarte rapid unul dintre cele mai prestigioase brand-uri media online. În august 2016, a lansat Thrive Global, o platformă de wellbeing și eficiență, pentru corporații și consumatori individuali, ce are ca misiune schimbarea modului în care muncim și trăim și care își propune să pună capăt concepției false potrivit căreia burnout-ul este prețul pe care trebuie să-l plătim pentru succes. Arianna Huffington a fost desemnată printre cei mai influenți 100 de oameni din lume de către publicația Time și se găsește pe lista celor mai puternice 100 de femei din lume. Născută în Grecia, s-a mutat la Londra la vârsta de 16 ani, și a absolvit Universitatea Cambridge cu specializarea în economie. La 21 de ani, a devenit președinta faimoasei societăți de dezbateri Cambridge Union.
    Cele mai recente cărți ale Ariannei Huffington - Thrive (Succesul redefinit: prosperitate, înțelepciune, miracol și crearea unei vieți pline de sens) și The Sleep Revolution (Revoluția somnului) - au ajuns, imediat după lansare, bestseller-uri internaționale.