În următoarele 5 minute vei afla:
– Ce poți câștiga dacă înveți să te arăți vulnerabil.
– De ce solicitarea ajutorului nu este un semn de slăbiciune, ci dimpotrivă.
În contextul în care ne aflăm de mai bine de doi ani, cu multe provocări și schimbări, este essential să putem avea grijă de noi și de ceilalți. Să ne concentrăm pe starea noastră de bine și a celor dragi sau a oamenilor din echipele noastre, să ne protejăm resursele, interioare și exterioare, să ne preocupăm de sănătatea noastră fizică, mintală și emoțională ar trebui să se afle în topul priorităților noastre. Și unul din modurile în care putem avea grijă de noi este să ne dăm voie să fim vulnerabili, atunci când simțim asta.
Nu-i așa că, uneori, e mai greu decât am crede să luăm pauze? Să ne dăm voie să ne oprim, să respirăm și să facem un pas în spate? Să recunoaștem că ne e greu? Să impunem limite și să spunem “Nu”? Să admitem că nu știm un lucru sau că am făcut o greșeală? Nu-i așa că ne e greu să cerem ajutor?
Da, a te arăta vulnerabil poate fi o provocare. Mai ales dacă ai credința că vulnerabilitate înseamnă slăbiciune sau lipsă de asumare. Dacă ești un over-achiever, ambițios și concentrat pe rezultate, poate că ai nevoie să simți că deții controlul. Că ești stăpân pe situație. Că ești pregătit pentru orice. Vrei ca ceilalți să aibă încredere în tine, să simtă că se pot baza pe capacitățile și forța ta. Și toate aceste dorințe par să fie în antiteză cu noțiunea de vulnerabilitate.
Ce înseamnă să fii vulnerabil? Să accepți că ești om, cu slăbiciuni, cu momente mai puțin bune, experimentând uneori emoții dificile sau eșecuri. Să accepți că nu trebuie să le știi pe toate. Să ceri ajutor atunci când te simți copleșit. Să stabilești limite clare, atât acasă, cât și la birou. Să poți comunica deschis despre nevoile și dorințele tale. Și știm că nu e ușor să facem aceste lucruri, nici măcar cu cei dragi.
Vulnerabilitatea este considerată ca fiind una dintre valorile leadership-ului autentic și un element esențial în a construi conexiuni cu sens. Dr. Brene Brown susține că autenticitatea este locul din care se nasc inovația, creativitatea și schimbarea. Cu toate acestea, la locul de muncă, mulți profesioniști nu-și dau voie să-și arate momentele de vulnerabilitate. Dificultatea poate fi și mai mare dacă ești lider sau dacă gestionezi echipe. În acest caz, presiunea pe care o pui pe tine și așteptările pe care le ai de la tine pot atinge niveluri foarte înalte. Te-ai putea teme că-ți pierzi autoritatea sau încrederea celorlalți dacă vorbești deschis despre greșeli sau dacă ceri sprijinul echipei. Poate simți constant că ai ceva de demonstrat, că ești puternic doar dacă te descurci singur.
Există această credință, des întâlnită, că a cere ajutor este despre neputință. Despre incompetență sau lipsă de putere. Iar această credință ne determină să ne ignorăm nevoile sau să ridicăm prea multe bariere între noi și ceilalți. Ne determină chiar să ignorăm semnalele de alarmă pe care corpul ni le transmite, precum oboseala, uneori cronică, nivelul ridicat de stres, lipsa de energie, apatia sau diverse probleme de sănătate.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
Se spune că “e nevoie de un sat pentru a crește un copil”. Așa e și cu nevoile și obiectivele, uneori. Când ne simțim copleșiți, e momentul perfect să începem să credem în puterea comunității, să credem în oameni care vin împreună pentru a ajuta alți oameni. Există acest concept în psihologia umanistă (vezi Carl Rogers) sau în coaching, care susține că oamenii sunt ființe complete, echipate cu capacitate de autoactualizare, deținând resursele interioare pentru a-și atinge obiectivele. Dar, chiar dacă am putea face tot ce ne propunem, cine spune că trebuie să fim singuri pe acest drum? De ce nu ar putea să ne fie măcar puțin mai ușor?
Așadar, ce poți face?
Conștientizează-ți și analizează-ți fricile
Atunci când te simți copleșit și ai dori să ai parte de sprijin, dar ceva te blochează, întreabă-te: Ce m-ar ajuta cu adevărat în acest moment? Ce mă oprește să cer asta? Dacă te temi că a fi vulnerabil în fața celorlalți e un defect sau o slăbiciune, întreabă-te: Care e cel mai rău lucru care se poate întâmpla? Și după ce-ți oferi un răspuns, întreabă-te din nou: Și apoi, care e cel mai rău lucru care se poate întâmpla? Du-te cât mai adânc, să înțelegi exact ce frâne sau temeri ai. Și vei descoperi că, de fapt, riscurile pe care crezi că trebuie să ți le asumi nu sunt așa mari pe cât ai crede. Poate nici nu sunt reale.
Stabilește-ți o intenție clară și limitele potrivite
Vulnerabilitatea nu înseamnă să ne deschidem total, oricând sau în fața oricui. E important, mai ales la locul de muncă, să-ți stabilești anumite limite și să alegi conștient situațiile în care-ți poți da voie să-ți arăți și latura vulnerabilă. De asemenea, e indicat să te conectezi la intenția din care te arăți vulnerabil. O faci doar pentru a te descărca, pentru că simți nevoia să te plângi? Sau e dintr-o intenție constructivă, poate pentru a aduce mai multă deschidere, încredere și siguranță în relațiile tale sau în mediul de lucru?
Începe cu pași mici
Dacă ți-e greu să te deschizi și să te arăți vulnerabil în fața celorlalți, mai ales în mediul de business, este perfect de înțeles. Deci poți să începi cu pași mici. Alege un singur subiect despre care simți să discuți cu mai multă vulnerabilitate. Sau alege o singură sarcină pentru care să ceri ajutor, fie de la colegi, fie de la membrii familiei. Vulnerabilitatea poate fi văzută ca o abilitate care necesită practică. Pe masură ce încerci, vei descoperi că e perfect în regulă și chiar eliberator să-ți comunici nevoile sau să ceri ajutor. De exemplu, înainte de a purta o discuție vulnerabilă la locul de muncă, poți încerca cu un prieten. Pregătește terenul și exersează această abilitate în medii în care te simți mai în siguranță.
Exersează-ți abilitățile de comunicare
Vulnerabilitatea e și despre cum comunicăm. Mai ales când vine vorba de a cere ajutor sau de a admite o greșeală sau nevoie, poate fi greu să ne găsim cuvintele. Poate te întrebi cum poți începe o astfel de discuție dificilă sau cum te poți asigura că mesajul tău este înțeles corect. Exersează înainte de a purta o astfel de discuție, stabilește-ți o structură în minte. Asigură-te că transmiți clar care sunt provocările pe care le întâmpini. Apoi, mută discuția de la provocări/probleme către nevoi concrete. Spune specific de ce ai nevoie și ce te-ar ajuta. Nu aștepta ca ceilalți să-ți citească gândurile. Oamenii vor aprecia să știe ce pot face concret pentru a-ți fi de ajutor.
Ce poți câștiga dacă înveți să te arăți vulnerabil?
Poți simți multă eliberare atunci când, într-un final, reușești să-ți comunici nevoile, să-ți asumi o greșeală sau o decizie neinspirată. Poți descoperi câți oameni de încredere ai lângă tine, dornici să te susțină. Poți chiar să obții ajutorul cerut și să-ți ușurezi situația. Îți poți îmbunătăți și întări relațiile, personale sau profesionale, aducând mai multă asumare, sinceritate și autenticitate. Oamenii mereu vor aprecia dacă poți construi, alături de ei, un spațiu de încredere și siguranță psihologică.
Citește și:
A cere ajutor – o dovadă de slăbiciune sau o formă de curaj?