În următoarele 6 minute vei afla:

– De ce să aperi limitele spațiului tău personal și să nu te temi să-ți dai întâlnire cu tine.
– Cu cine te conectezi când alegi să fii offline pentru ceilalți.


Într-adevăr, suntem constant noi cu gândurile, trăirile şi emoţiile noastre. Nu ne „trăieşte” altcineva, putem argumenta când ni se spune că e bine să mai petrecem timp noi cu noi. Dar, uneori, nu este aşa! Uneori, ne „trăieşte” un străin. 

Pentru fiecare dintre noi, timpul cu sine înseamnă lucruri diferite: a citi o carte, a urmări un film, a face o baie fierbinte, a bea cafeaua singur, dimineaţa devreme, a te uita pe geam, a visa cu ochii deschişi, a practica un hobby, a te plimba, a dormi. Indiferent că ne raportăm la conceptul de timp cu sine din rolul de părinte, de angajat, de partener într-o relaţie, toţi avem idee de ceea ce înseamnă acest timp al nostru, cu noi şi pentru noi. Cunoaştem, probabil, cu toţii, senzaţia de linişte, relaxare sau exaltare pe care o trăim atunci când facem ceva congruent cu nevoile noastre. 

De ce merită să faci un efort pentru mai mult timp de calitate cu tine

Ce ne reţine, de fapt, să planificăm mai mult timp pentru noi? Cele mai comune răspunsuri întâlnite în cabinet sunt „nu am destul timp”, „mă simt vinovat” sau „mă simt egoist”.

Într-o societate care pune valoare pe „a face” şi nu pe „a fi”, suntem, din păcate, încurajaţi prin moduri mai mult sau mai puţin directe sau directive să umplem fiecare clipă cu ceva de făcut, iar normalitatea ajunge să însemne să muncim constant şi să fim mereu disponibili pentru ceilalţi, fie ei parteneri, prieteni, copii sau părinţi. Mesajele pe care le primim sugerează că nu suntem suficient de buni aşa cum suntem, nu suntem destul şi nu avem destul, ceva este în neregulă cu noi, aşa că e nevoie de un produs sau un serviciu anume care să facă totul mai bine, e nevoie să muncim mai mult ca să putem avea mai mult. O iluzie a lui „mai mult” şi „mai bun” care epuizează, învinovăţeşte, dezumanizează şi ne face, uneori, să nu ne mai recunoaştem, să devenim străini în gândurile şi în viaţa noastră.

Cum ajungem să ne lăsăm cotropiți de nevoile celorlalți

„A fi” ajunge să fie sinonim cu „a sta”, iar „a sta” înseamnă a nu face nimic, idee pe care mulţi dintre noi o respingem de la bun început: „Eu nu sunt obişnuit să stau, sunt o fire activă”, „Îmi place să fiu mereu în mişcare, am atâtea lucruri de făcut”, „O să stau când o să mor, acum sunt tânăr şi vreau să le încerc pe toate”, „Nu am timp de stat”. Încet-încet, „a sta” a căpătat o conotaţie negativă, în timp ce munca şi celelalte activităţi, chiar şi „ceilalţi”, s-au inserat pe nesimţite în spaţiul nostru vital, ocupându-ne masa, patul sau baia (mamele, în special, ştiu exact despre ce vorbesc).

Și totuși, de ce e important să îl primim pe „a sta” cu braţele deschise? Care sunt câteva dintre beneficiile timpului petrecut cu tine, beneficii pe care le omitem când suntem prea ocupaţi sau pe care le considerăm un lux şi nu o necesitate pentru a merge înainte?

1. Timpul cu tine îți oferă relaxare. 

Timpul cu noi ne oferă ocazia să ne detaşăm de stresul cotidian la care suntem supuşi, să ne destindem, fizic şi psihic, ne oferă o oază de linişte. Ne amintim cu toţii senzaţia aceea de corp greu, de lene şi de linişte, pe care o avem când ne relaxăm, făcând ceva ce ne place. Şi nu numai corpul îşi aminteşte starea aceea de bine.

2. Timpul cu tine îi oferă şi creierului tău ocazia să se odihnească. 

A fi ocupat tot timpul înseamnă un efort mintal care-ți descarcă bateriile. Cercetările recente indică faptul că există o rețea neuronală implicită (“default mind network-DMN”), care este activată atunci când visăm cu ochii deschiși, când ne uităm la un film, când citim sau chiar când împărtășim experiențe cu cei apropiați. De asemenea, DMN modulează și felul în care percepem frumusețea și poate explica emoțiile plăcute pe care le trăim atunci când suntem în preajma a ceva ce ne impresionează din punct de vedere estetic. Timpul cu tine activează, deci, această rețea, dând astfel și creierului oportunitatea să de destindă și să simtă din plin plăcerea.  

3. Timpul cu tine te ajută să iei decizii mai bune și să concepi planuri mai eficiente. 

Această detașare din punct de vedere mintal are și avantajul că permite răgazul necesar pentru luarea deciziilor în liniște, detașat și fără presiunea timpului sau a celorlalți, oferindu-ţi astfel o perspectivă critică asupra vieţii tale. În vârtejul cotidian, este ușor să eviți acele voci interioare care pun sub semnul întrebării emoții, gânduri sau acțiuni. Timpul cu tine îți permite să te “auzi” mai bine, dându-ți astfel ocazia să reflectezi dacă, într-adevăr, acesta este relația sau acesta este jobul potrivit pentru tine, dacă ești acolo unde-ți dorești și faci ceea ce-ți dorești. Analizează în liniște și profită de această detașare ca să rezolvi, fără grabă, problemele cele mai apăsătoare.   


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


4. Timpul cu tine îți conferă o mai bună stare de sănătate. 

Mintea și corpul nostru sunt conectate și, pentru ca organismul nostru să funcționeze optim din punct de vedere fizic, e nevoie ca acestea două să fie în armonie. Atunci când există o discordanță, vom observa că stresul și tensiunea se manifestă la nivel corporal prin dureri (de spate, de stomac, de cap). La fel și invers, atunci când există leziuni fizice, ne este dificil să ne concentrăm și avem o stare neplăcută. Așa că, data viitoare când te doare capul sau când îți scrântești glezna și simți că lumea nu se va putea descurca fără ajutorul tău, fă un pas în spate și caută o activitate plăcută pentru tine, fie că este vorba de jumătate de oră în care îți savurezi în liniște băutura preferată în timp ce visezi cu ochii deschiși. 

5. Timpul cu tine te poate ajuta să te cunoşti mai bine. 

Momentul în care eşti „offline” pentru ceilalți, timpul cu gândurile tale te pune în legătură cu ceva mai adânc din tine. E momentul să observi către ce se îndreaptă gândurile tale și ce simți în corp. Când apare starea aceea de relaxare? La ce te gândeai în momentul în care a apărut un zâmbet pe fața ta? Care este locul spre care se îndreaptă cel mai des gândurile tale atunci când ești doar tu cu tine? La ce visezi? Ce ai prefera sa faci în acel moment? Unde ai vrea să fii? Ce vezi în jur? Cu cine ești? Cum se simte când ești acolo? Dă ocazia dorințelor și nevoilor tale să se manifeste și dă-ți voie să te împrietenești cu ele.

6. Timpul cu tine îți îmbunătățește starea de bine

Starea de bine a devenit un obiect de studiu, iar una dintre teoriile care stă în spatele acestui concept vorbește despre „abundența timpului” (time affluence). Această abordare provine din psihologia socială și se referă la faptul de a avea timp pentru relaxare, timp pentru a face ceea ce-ți dorești sau chiar timp pentru a nu face nimic: de exemplu, pentru a te bucura de o zi oarecare. Cercetările relevă faptul că simpla idee că simțim că avem timp la dispoziție ne poate îmbunătăți starea de bine și ne poate face să ne simțim fericiți. Așadar, dă-ți voie să îți oferi acel timp pentru tine, cercetările spun că te vei simți mai bine și, hei, cu puțină practică e posibil chiar ca până și starea de vinovăție să dispară! 

Timpul cu tine nu vine uneori natural, e nevoie să ne creăm un spaţiu diferit de cel de zi cu zi, în care să ne tratăm ca pe un musafir şi care să ne ajute să ne reîntoarcem către noi, către corpul nostru, către gândurile şi nevoile noastre. Şi dacă uneori se întâmplă să simţim că „nu merităm” timp pentru noi şi nevoile noastre, că nu merităm „să stăm” sau doar „să fim”, poate ajută să ne amintim exemplul cu masca de oxigen din avion: trebuie să ai mai întâi grijă de tine ca să poţi avea grijă apoi de ceilalți.

Citește și:

20 de obiceiuri ”inofensive” la care trebuie să renunți înainte de a deveni permanente

Intimitatea prin sex fără griji în relația de cuplu cu griji, copii și rate la mașină

Author(s)

  • Mădălina Stoenescu

    psiholog clinician şi psihoterapeut

    Mădălina Stoenescu este psiholog clinician şi psihoterapeut de orientare cognitiv-comportamentală, cu competenţe în hipnoterapie. A participat la programe de voluntariat și este facilitator Sandwork Expresiv. Parcursul de aproape zece ani în domeniul psihologiei i-a dat ocazia, în primul rând, să se descopere. Cele mai importante lucruri pe care le-a învăţat sunt ce înseamnă să-ţi pese cu adevărat de tine şi de celălalt şi cât de dificil este să ne găsim curajul şi convingerea că merităm să ne fie bine. Crede că înţelegerea diversităţii, încrederea, empatia şi un pic de umor sunt atribute necesare pentru explorarea aspectelor dificile şi înţelegerea proceselor, conflictelor interioare, sentimentelor şi comportamentului fiecărui client în parte.