În următoarele 7 minute vei afla:

– Care este legătura dintre stres, burnout și o petrecere reușită.
– De ce stresul și burnout-ul îi pot afecta și pe cei lipsiți de adăpost, și pe cei aflați în poziții de top din companii de succes.


O definiție clasică a stresului îl identifică drept răspunsul dat de către corpul și mintea noastră la anumite solicitări și la interpretarea pe care noi o atribuim acestora. Stresul ne poate face, de fapt, să prioritizăm sarcinile pe care le avem, într-un mod care ne permite să începem cu rezolvarea celor mai importante; astfel, nivelul de adrenalină crește, compensând impresia că avem prea multe de făcut și că nu avem timp suficient să le ducem la bun sfârșit. 

Atunci când începem să vedem luminița de la capătul tunelului, ne simțim mai bine știind că situația a fost doar una temporară. Imaginează-ți că organizezi o petrecere supriză pentru partenerul tău de viață. Te gândești la toate telefoanele pe care trebuie să le dai, să programezi evenimentul, să inviți oaspeții, să cumperi și să prepari mâncarea sau să faci o rezervare la restaurantul preferat, te străduiești să ții totul secret și așa mai departe: toate elementele care duc la organizarea unui eveniment de succes. Toate acestea produc stres. Însă, atunci când petrecerea începe, și tu te relaxezi, treptat, pe măsură ce vezi în jur că prietenii și familia se simt bine. La finalul petrecerii, te poți așeza, în cele din urmă, comod, alăturându-te celorlalți și bucurându-te de eveniment. Stresul și anxietatea se acumulează până în ziua evenimentului propriu-zis însă, în final, toată lumea e de acord că a fost o petrecere memorabilă. Presiunea pe termen scurt și anxietatea de nivel mediu, o sarcină îndeplinită și satisfacția de la final sunt părțile bune ale stresului. Însă stresul aduce cu sine și lucruri negative, care ne pot răni. 

Stresul și burnout-ul 

Atunci când avem parte de stres în viața noastră pentru o perioadă mai lungă de timp, fără să fim în stare să ne schimbăm această stare, să o modificăm sau să ameliorăm senzația, începem să ne simțim goliți de sentimente, amorțiți, lipsiți de motivație, fără speranță și încetăm chiar să ne mai facem și griji pentru asta. Burnout-ul este o stare de extenuare fizică și psihică, una cauzată de stresul excesiv resimțit pe o perioadă lungă de timp. 

Definiția burnout-ului a fost pusă la punct, pentru prima dată, de către psihologul Herbert Freudenberger în 1974, atunci când l-a descris ca fiind „epuizarea resurselor fizice și psihice ale unei persoane, stare intervenită în urma unei lupte prelungite, dar fără succes, de a atinge așteptări nerealiste – indiferent că sunt unele impuse din exterior sau că ele vin din interior”. 

Burnout-ul este despre a nu avea suficientă energie, motivație sau pasiune. Gândul care-l însoțește este, de obicei „Știu că n-o să fie mai bine”. 

După cum vezi, există câteva distincții majore între stres și burnout: stresul implică prea multe resurse, în timp ce burnout-ul nu are suficiente. Fiecare dintre noi are parte de stres, într-o formă sau alta, în creșterea copilului, la școală, la job, atunci când se îmbolnăvește un membru al familiei, atunci când ai parte de probleme financiare, în căsnicie, probleme cu diverse dependențe sau când ajungi să nu mai ai o casă. 

Folosind acest exemplu al unei persoane fără adăpost, factorii stresanți (exercitați constant și pe o perioadă lungă de timp) includ lipsa unui acoperiș în zilele cu vreme rea, mâncare insuficientă și inadecvată, igiena precară și probleme medicale, boli mintale netratate, riscul de dependență, asocierile cu persoane cu probleme pe stradă. Astfel, atunci când te confrunți, zilnic, cu factori care declanșează anxietatea sau depresia și care, în cele din urmă, pot provoca și tulburări de stres post-traumatic, atunci când nu vezi nici o cale de ieșire… este ușor să ajungi de la gândul că situația e temporară și totul se va rezolva la ideea că totul e inutil și că nu mai există nici o speranță. 

Fără vreo formă de intervenție, este ușor să vezi cum cineva poate rămâne blocat, apatic, fără energia fizică sau mentală necesară pentru a schimba situația. În orice caz, nu toată lumea se confruntă cu o situație atât de extremă ca cea a unei persoane fără adăpost. Stresul și burnout-ul îi pot afecta și pe cei care au un loc de muncă și care, cel puțin la prima vedere, pare că o duc bine. 

Multe locuri de muncă –  și aici vorbim atât despre cele din producție sau cele din birouri –  vin cu stres la pachet. Printre altele, stresul poate fi generat de cerințele de a performa la nivel de excelență, de responsabilitatea de a rezolva problemele imediat ce acestea apar, de responsabilitatea pentru activitatea angajaților, de munca în condiții dificile, uneori cu oameni dificili. Cei care lucrează în domenii destinate ajutorării oamenilor – cum ar fi doctorii, asistenții sociali, infirmierele, tehnicienii –  sunt supuși stresului, sunt în pericol de burnout și, uneori, pot dezvolta ceea ce se cheamă „oboseala îngrijitorilor”. Cei care sunt implicați în cazuri medicale complicate, cu adolescenți și copii, care lucrează cu persoane cîn vârstă, cu pacienți cu probleme psihice sau cu dependenți, prizonieri și cu cei abuzați sau neglijați sunt cei mai supuși riscului de burnout. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Care sunt alte categorii de persoane care sunt vulnerabile la burnout? Cei care…

  • lucrează în mod exclusiv cu persoane aflate în dificultate;
  • sunt responsabili de prea mulți oameni;
  • „își personalizează” munca;
  • simt o nevoie excesivă de a salva oamenii;
  • sunt excesiv de perfecționiști și idealiști; 
  • se simt vinovați atunci când pun nevoile lor pe primul loc;
  • lucrează cu alte persoane care suferă de burnout; 
  • nu au parte de reunoaștere din partea superiorilor, colegilor și poate nici măcar din partea familiei; 
  • au țeluri nerealiste care mai mult îi descurajează decât îi motivează; 
  • au de-a face cu oameni traumatizați, iar acest lucru îi traumatizează și pe ei –  trauma secundară (vicariană).

Nu contează în care dintre aceste situații te regăsești, fenomenul de burnout poate interveni dacă nu ești conștient ce efecte are stresul asupra ta. În timp ce mulți dintre acești factori stresanți sunt cunoscuți, nu vorbim de multe ori despre ultima situație – trauma vicariană. Să aruncăm o privire asupra ei. 

Trauma vicariană: atunci când „absorbi” trauma celuilalt

Trama vicariană (VT) sau trauma secundară este un caz particular, al celor care lucrează îndeaproape cu supraviețuitorii unor traume majore. În unele cazuri, oamenii vor „împrumuta” de la supraviețuitorii traumelor unele aspecte pe care aceștia le-au experimentat. Acest lucru poate avea ca rezultat apariția unor simptome similare cu cele pe care le au chiar supraviețuitorii. Atunci când ai grijă să pui pe primul plan starea ta de bine, să menții limite sănătoase față de clienții tăi și ești atent la orice simptome timpurii, atunci poți minimiza sau chiar poți elimina efectele traumei vicariene. 

Iată câteva întrebări pe care să ți le pui atunci când lucrezi cu supraviețuitori ai traumei.

  • Ai parte de re-trăiri ale evenimentelor traumatizante din trecutul tău?
  • Te confrunți cu o stare în care afecțiunea se diminuează, ai parte de amorțeală, de lipsă de sentimente, simți o tendință de a evita orice amintire care face referire la un eveniment traumatizant din trecut? 
  • Te uimește ușor și într-un mod exagerat orice se întâmplă în jurul tău?
  • Perspectiva ta asupra lumii sau asupra propriei tale persoane s-a schimbat dramatic?
  • Ai început să manifești semne de comportament antisocial, iar asta nu se întâmpla înainte să lucrezi cu pacientul? 
  • Relațiile tale interpersonale de bază sunt afectate în mod dramatic? 

Una dintre modalitățile prin care poți evita trauma vicariană este aceea de a nu-ți personaliza munca. Ai nevoie de multă experiență și de mult antrenament ca să muncești ca îngrijitor al unei persoane într-un spital sau într-o casă de bătrâni, zi de zi; unii oameni, atunci când li se încredințează un rol pentru care nu sunt pregătiți, pot ajunge ușor la burnout. 

Spre exemplu, mulți adulți ajung, în cele din urmă, să fie ei cei care își îngrijesc părinții. Unii au parte de ajutorul altor persoane sau de resursele necesare să le ofere îngrijire necesară, în timp ce alții nu-și permit acest lux și trebuie să treacă prin această situație singuri. Prea mult stres și nici un pic de alinare poate duce la burnout; însă, dacă și cel care îngrijește se îmbolnăvește, cine o să aibă grijă de ambii? 

O persoană poate fi afectată atât de mult de burnout, încât devine total apatică și nu mai este interesată de nimic, inclusiv de propria sa îngrijire, ceea ce poate duce la spitalizare. O persoană poate ajunge în acel punct în care nu doar că este bolnavă din punct de vedere fizic, ci este bolnavă și emotional. Așadar, este mult mai ușor să înveți cum să-ți prioritizezi sarcinile, să iei fiecare zi așa cum vine (uneori, chiar fiecare oră!) și să discuți despre tehnici de reducere a stresului decât este să te recuperezi din burnout. Dacă ți se pare că te îndrepți cu viteză către burnout din cauza unei acumulări enorme de stres, sună acum un terapeut! 

Cum ai grijă de tine și reduci stresul?

Atunci când vorbim despre grija de sine, ce ne vine imediat în minte? Că trebuie să mâncăm sănătos, să dormim suficient, să facem sport? E un început bun, însă s-ar putea să nu rezolve toate problemele. Haideți să aruncăm o privire la câteva paliere ale îngrijirii de sine care te pot ajuta să previi burnout-ul. 

  • Cum te simți, ce gândești, cum te comporți? Asta e cheia: să fii conștient de toate aceste lucruri. Fără să ne uităm în interiorul nostru, fără să ne punem astfel de întrebări, devenim roboți, pur și simplu, prinși în rutina de fiecare zi, bifând, una după alta, sarcinile care țin de muncă, de timp personal sau familie. Chiar dacă este foarte dificil să te recuperezi după un episod de burnout, nu e chiar imposibil; iar o evaluare cinstită a propriei persoane te va ajuta să-ți dai seama cum ai ajuns în acea situație. Fără aceste cunoștințe, riști să repeți aceste comportamente negative la nesfârșit. 
  • Cât de important este un plan complet și bine pus la punct ca să ai grijă de tine? Aceasta e una dintre primele întrebări pe care trebuie să ți le pui înainte să te apuci să-l faci. Poate că nu ești încă pregătit pentru asta. E mai bine să fii conștient că nu ești pregătit decât să te arunci cu capul înainte și să te setezi, din start, că ai putea să dai greș. 
  • În ce fel experiențele negative, legate de modul în care ai grijă de tine, te-au făcut să-ți setezi niște obiceiuri care te împiedică acum să-ți faci un plan? Dacă ai mai încercat, în trecut, să-ți stabilești niște reguli ca să poți avea grijă de tine, dar nu prea ți-a ieșit, întrebă-te care au fost piedicile. O bună parte a procesului de îngrijire a propriei persoane constă în a fi blând și înțelegător cu tine însuți; astfel, stresul resimțit nu va fi mai puternic decât este acum. 
  • O balanță echilibrată între muncă și viața personală reprezintă un aspect important al sănătății noastre, în general. Cum arată această balanță în ceea ce te privește? Petreci prea mult timp în birou doar ca să eviți momentul în care trebuie să mergi acasă, într-un mediu care nu te face fericit? Nu ești suficient de motivat să-ți păstrezi acel stil de viață în care ți-ar plăcea să trăiești? Atunci când reușești să păstrezi echilibrul între muncă și viața personală, poți fi mult mai productiv și poți avea parte și de momentele tale de relaxare personal.
  • Cum te descurci cu „treburile neterminate” sau cu „bagajul” pe care-l cari cu tine din trecutul tău, astfel încât să ai energie suficientă pentru noi provocări? Atunci când îți porți cu tine bagajul emoțional poți rămâne ușor fără energia necesară să faci față noilor experiențe. Scapă de acesta ca să faci loc noilor amintiri. Te vei simți mult mai bine. 
  • Cum și cu cine îți petreci timpul? În timpul tău liber faci ceea ce îți dorești cu adevărat, împreună cu cei cu care îți dorești, sau mai degrabă accepți ideile celor din jur? E mai bine să fii singur și să faci ce-ți place decât să fii în compania altor persoane și să te simți aiurea, făcând lucruri care nu-ți sunt pe plac. Această disctincție poate fi cheia dintre a fi fericit și a fi nefericit. 
  • Cât timp doar pentru tine, petrecut în liniște, aloci în fiecare zi? O mulțime de oameni simt că nu-și pot acorda un timp pentru ei înșiși, drept urmare se simt vinovați doar gândindu-se la asta. Oricine are nevoie „să-și reîncarce bateriile” și să fie singur, cu gândurile lui, chiar dacă asta înseamnă doar să stea, să respire și să se bucure de soare. Un moment ca acesta poate fi suficient pentru a te pune iar în mișcare. 
  • Ai posibilitatea să accesezi resursele care te pot ajuta să rezolvi problemele? Nimeni nu-și poate rezolva toate problemele de unul singur. Dacă te găsești într-o situație și nu ești sigur încotro trebuie să mergi, ai unde să găsești resursele care să te lămurească? Să știi unde să cauți ajutor este la fel de important ca să știi cum să rezolvi acea problemă. 
  • Grija de sine înseamnă, de asemenea, și luarea deciziilor și s-ar putea să fii nevoit să iei una dintre cele mai importante decizii: să părăsești acel job care te face să te simți rău. Din păcate, unii oameni nu au opțiunea să-și schimbe viața așa, rapid, însă pot și ei să înceapă să elaboreze un plan de plecare. Chiar și acești pași, de „pregătire” îți pot da speranță și un sentiment de putere. În unele cazuri, oamenii se simt „blocați” în joburile lor, ceea ce adaugă și mai mult stres vieții lor. Dacă pur și simplu te îngrozește ideea de a merge la birou în fiecare zi – nu contează dacă e din cauza șefului tău care nu este tocmai corect, din cauza volumului prea mare de muncă sau a angajaților care fac ca mediul de lucru să fie insuportabil (sau o combinație a celor trei) poate că e timpul să începi să cauți o poziție în altă parte. Sănătatea ta depinde de asta. 

Lista de mai sus nu este, cu siguranță, una exhaustivă, însă îți va da câteva idei despre cum poți face față stresului și cum poți evita burnout-ul. Există o mulțime de paliere ale grijei față de propria persoană pe care poți să le accesezi, dând posibilitatea corpului și minții tae să ia acea pauză necesară ca să se reâncarce. Burnout-ul este o chestiune de recuperare dintr-o stare de epuizare totală și necesită timp. O strategie pe care o recomand des clienților mei este aceea de a lua viața așa cum e, zi după zi sau, și mai bine, oră după oră. Acordă-ți timp să te „detoxifici” de „dependențele” de zi cu zi. Și nu uita să cauți un terapeut de îndată ce începi să te simți mult prea stresat în legătură cu ceea ce ți se întâmplă în viața de fiecare zi. 

Fragment din When to Call a Therapist by Robert C. Ciampi, LCSW, iunie 2019, Scrivener Books, cu permisiunea autorului și publisherului. 

Citește și:

9 minciuni despre viață care conduc la burnout

7 semne care indică faptul că suferi de burnout

Author(s)

  • Robert C. Ciampi

    psiholog și autor

    Robert C. Ciampi a purtat mai multe „pălării” în cariera sa: clinician, terapeut, supervizor, coach, consultant, autor. Are o diplomă în psihologie de la Montclair State University și a obținut masterul la Rutgers University. După ce și-a obținut certificarea de lucrător social în clinică, a activat într-o serie de centre specializate în sănătate mintală, unde a lucrat cu persoane suferind de boli mintale grave, dar și cu pacienți care aveau o boală mintală și sufereau de o dependență de substanțe interzise. Robert C. Ciampi a lucrat apoi pentru o companie de consultanță în domeniul sănătății comportamentale și a coordonat un program care oferea asistență lucrătorilor pentru probleme care țineau de locul de muncă sau de viața personală. A fost directorul serviciilor de asistență socială psihiatrică la unul dintre cele mai mari spitale din New Jersey. Și-a deschis un cabinet particular în 2010 care se concentrează pe ajutarea clienților care suferă de anxietate, depresie, probleme de gestionare a furiei etc. De asemenea, acordă consiliere maritală și de cuplu.