În următoarele 5 minute vei afla:
– De ce o relație seamănă cu o entitate vie.
– Dacă putem considera conflictul un adevărat dar într-o relație.
Recent, Bill și Melinda Gates au anunțat că divorțează după 27 de căsnicie, declarând într-un mesaj pe Twitter că: ”După ce ne-am gândit îndelung la asta și am muncit intens la relația noastră, am luat decizia de a pune capăt mariajului nostru, întrucât nu mai putem evolua împreună”. Vestea a făcut înconjurul lumii și a deschis buletinele de știri, făcându-ne să uităm pentru câteva clipe de pandemie, de COVID, de vaccin, de întoarcerea la muncă după perioada Paștelui. Cred că mulți dintre noi s-au gândit în acel moment: ”Cum, și ei?!”, confirmându-ne, încă o dată, că succesul, prosperitatea, implicarea socială, operele de caritate și chiar și interesele comune nu sunt suficiente pentru a face o relație să meargă pe termen nedeterminat. Probabil că întrebarea care a stat pe buzele multora dintre noi a fost: ”De ce ajung cuplurile să se despartă chiar și după atâția de căsnicie?”. Ei bine, vă propun un exercițiu de introspecție.
Vă aflați într-o relație de lungă durată. Ca în toate relațiile, vă amintiți momentele voastre fumoase trăite împreună, dar și momentele delicate simțite cu greutate. Vă amintiți că, inițial, relația voastră a debutat încărcată de atracție fizică și sexuală. Apoi au crescut în interiorul ei încrederea, respectul, înțelegerea și obiectivele comune. Sau poate că s-a dezvoltat în mod diferit, evoluând inversat. S-a lăsat purtată, ulterior, de angajamente convenite și construite de comun acord: locuință, afacere comună și copii. Ați oficializat sau nu relația prin căsătorie. Și, deși s-au așternut foarte mulți ani de când sunteți împreună, încă de la primele clipe petrecute alături, multe din ceea ce simțeați că erau odată nu mai sunt.
Ce-ai zice dacă ți-aș propune, pentru câteva momente, să ne imaginăm că tu și partenerul tău vă aflați în apropierea unui lac. Străveziu, clar, limpede, luminos, bine delimitat sau cu întindere nemărginită. E bine. E cald și atât de plăcut. Sunteți doar voi doi și aproape că nici nu vă mai amintiți cât de repede a trecut timpul. Și, în tot acest timp, v-ați apropiat cu pași siguri, rapid sau lent, de lacul care promite să oglindească atât de fidel legătura voastră. Ar putea fi, pe cât de interesantă, pe atât de înfricoșătoare apropierea. Cum se vede oglindită în adâncurile apei, ea, relația? Ce vârstă are? Ce gândește? Ce simte? Ce face? Și cum se simte proiectată în inimile și corpurile voastre? Ale fiecăruia dintre voi, în parte? Oare ce cere ea, asemănător unei ființe ce a crescut odată cu voi?
Da, da! Relația voastră chiar este o entitate vie. Și, ca orice ființă vie, și ea are nevoie să fie din când în când întrebată. Voi sunteți cei aleși, responsabilizați și onorați cu întreținerea ei. Ce nevoi îi corespund potrivit anilor pe care-i reflectă? Sunt 15-20 de ani împreună? Este oare posibil să solicite, pe lângă dorința de dragoste, spațiu și libertate? Și asta pentru că poate că nu te-ai gândit până acum că vârsta relației tale corespunde cerințelor stadiului de dezvoltare la care ea se află. De aceea, vârsta de 15-20 de ani a relației vine, uneori, nu doar cu iubirea pătimașă, ci și însoțită de revolta adolescenței, cu dorință de prestigiu, independență și libertate. Vârsta relației tale vine întotdeauna cu cerințele specifice copilului, adolescentului sau adultului de odinioară și cel mai important este că ea împrumută de la tine emoțiile și trăirile pe care le-ai avut în acea etapă de viață. Cuplurile ai căror parteneri înțeleg această etapă se conectează înlesnit între ei, pentru că sunt cei care se orientează către nevoile lor. Chiar dacă etapa se exprimă prin conflict. Nu este unul neapărat legat doar de cadrul intim, cel al vieții familiale. Individual poate fi chiar și urmare a faptului că multe din acțiunile pe care le faci au nevoie să se încheie. Poate că jobul pe care-l faci și pe care crezi că nu știi cum să-l închei nu ți se mai potrivește. Poate că rolurile, care altă dată te solicitau și te mențineau, alimentând cercul vicios al sacrificiului și al plăcerii, au nevoie să fie închise. Chiar dacă ți se pare că nu știi cum. Chiar dacă te doare și nu ți-e clar ce anume. Te surprinzi înt-un tumult al căutărilor confuze de a aduce schimbări, de tot felul. De la schimbările legate de look la cele vestimentare, de la prieteni la flirtul pe care-l cauți și de care te agăți inconștient în speranța salvării.
Ești în conflictul cel mai profund, acela în care te războiești tu cu tine. Deși pare înfricoșător, în realitate conflictul este un adevărat dar. Este cel responsabil de ”pusul limitelor”. Scopul pentru care a venit în viața ta și a voastră este unul evolutiv. Pentru că acum poți clarifica și schimba, reinventa și renaște. Multe dintre cuplurile cu foarte mulți ani împreună la activ ajung să se despartă tocmai pentru că generează soluții, nicidecum din ipostazele adulților cu stimă de sine înaltă, ci din ipostazele copiilor din ei, de cele mai multe ori blocați în aceeași vârstă.
Multe dintre cuplurile care fug în alte relații sfârșesc în a reîntâlni, în jurul aceleiași vârste, același blocaj al trecutului care se repetă, tocmai pentru a fi vindecat. Pe de altă parte, se spune că dragostea este cea care se obține și dincolo de cuvinte. Nu doar că nu este nevoie să vorbești despre relația ta cu partenerul de cuplu, dar poți chiar să o îmbunătățești nediscutând despre asta. Cele mai recente cercetări bazate pe studiul hormonilor reflectă capacitatea acestora de a genera diferențe de relaționare. Tot așa se explică cum ajung femeile să se plângă că ”el nu vorbește, nu comunică”, ”mă lasă să fac ce vreau, dar eu vreau să hotărâm împreună” și de aici valurile de reproșuri și suferință, spre deosebire de preocupările bărbaților: ”fac atâtea și ea nici măcar nu apreciează”.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
Sentimentele de siguranță cresc și de-o parte și de alta a ”bărcii”, care ar putea pluti peste lacul imaginat ori de câte ori sentimentele de iubire ale femeii îl vor face pe bărbat să se simtă validat, util și apreciat pentru implicarea sa. Și chiar devine un întreg ”când ea înseamnă acasă”, pentru că ”el știe mereu unde să se întoarcă ”. Ideea de bază pe care este de preferat ca tu să o reții este să nu te aștepți ca partenerul tău să procedeze în același mod în care procedezi tu. Deși este mult mai ușor să vezi comportamentul ofensiv al partenerului decât pe al tău. Dar, dacă poți practica recunoașterea, conștientizarea și repararea, poți ”înota” armonios prin lac ”cu sau fără barcă”.
Cum spunea dr. Paricia Love, este frumos să aveți ocazional weekenduri și cine romantice, seri intime și vacanțe minunate, dar nu te aștepta ca acestea să aibă efecte pozitive pe termen lung asupra relației voastre. Cu excepția cazului în care aceste activități sunt mai succeptibile de a avea un efect negativ din cauza epuizării fizice și a dezamăgirii de a te reîntoarce la rutina ta plictisitoare. Vei ajunge să-ți revendici libertatea și independența.
Pentru a trăi o iubire profundă, hrăniți-vă zilnic relația cu mici momente de conexiune. Fie chiar și mental, dacă partenerul nu este în acel moment disponibil. Cea mai firească lege a interacțiunii umane asta ne amintește: trebuie să oferi ceea ce aștepți să primești. Vrei compasine, fii tu plin de compasiune. Vrei iubire, fii tu iubire. Vrei cooperare, fii tu cooperant. Vrei apreciere, apreciază! Și asta zilnic.