Cum se manifestă gaslighting-ul din partea șefului tău

În următoarele 7 minute vei afla:

– De ce te simți confuz după o discuție aprinsă cu un șef toxic.
– Cum să schimbi dinamica cu un gaslighter la locul de muncă.

Cât de mult a crescut nivelul de stres în pandemie nu mai e demult un secret… Șomaj, afaceri în pierdere sau chiar în faliment. Așa se face că, în peisajul relațional din mediul corporate al ultimului an, din ce în ce mai mulți oameni au început să se simtă de parcă ar bea zilnic un cocktail de frustrare, confuzie și neputință.

Frustrare pentru că se simt desconsiderați într-o relație profesională în care se zbat să fie apreciați. Confuzie pentru că au început să se întrebe dacă sunt, într-adevăr, nedreptățiți sau doar li se pare, pentru că “exagerează, fiind ei prea sensibili”. Și neputință, pentru că, oricât s-ar strădui să-l mulțumească pe celălalt, parcă li se tot crapă gheața de sub picioare.

Acest cocktail nefericit s-ar mai putea numi și gaslighting. Cei mai empatici dintre noi sigur am dat de el pe undeva prin viață și poate am și învățat să ne ferim. Dacă ni s-a întâmplat în vreo relație romantică, am clasat-o la nepotrivire de caracter. Dacă ni se întâmplă cu cineva din familie, respirăm adânc și acceptăm că nu ne alegem familia.

Dar ce ne facem când cocktailul ne e servit la birou? Și mai vine și din partea unui superior?

Îți propun mai jos un antidot: cum să-ți dai seama dacă e și cazul tău, și ce poți poți să faci pentru a-ți recâștiga puterea.

Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.

Ce înseamnă gaslighting și cum se ajunge într-o astfel de dinamică

Gaslighting-ul este o relație toxică între un abuzator, zis și gaslighter, care are nevoie disperată să se simtă atotputernic, și o victimă, care-i permite să-i definească realitatea, pentru că-l idealizează și-i vrea musai aprobarea.

Cum se ajunge într-o astfel de dinamică?

După cum zicea și Rumi: „What you seek is seeking you”.

Atracția între gaslighter și victimă se întâmplă în mod inconștient, dar previzibil. Victimele sunt, cel mai adesea, persoane mai empatice decât media și/ sau nesigure de propria valoare.

Primii pași sunt ca un dans de seducție: fie victima e lăudată glorios de către gaslighter, fie acesta e peste măsură de șarmant, astfel încât trezește admirație. Abia după ce victima a băut deja din cocktail, gaslighter-ul începe să-și folosească armele secrete: să-i exploateze fricile, anxietățile și nevoia de a fi înțeleasă și apreciată. Iar când cineva pe care-l admirăm și respectăm se pronunță cu așa mare siguranță, devine extrem de greu să nu-l credem pe cuvânt. Iar dacă-l și idealizăm… devine și mai greu să rămânem conectați la realitate.

Astfel, ecuația se simplifică dramatic: gaslighter-ul are nevoie să aibă dreptate mereu, iar victima are nevoie de validare, așa că dansul continuă.

Îți pare familiară povestea?

„Corina nu era șefa mea directă și nici foarte prietenoasă nu era, dar de când ajunsesem în echipă o admiram pentru cât de multe știa despre industrie și cât de sigură pe sine era. La început mi-am zis că răceala ei se datora faptului că sunt nouă, că sigur e foarte ocupată și că ar trebui să zic merci că-și mai face timp la câte o țigară să-mi răspundă la niște întrebări.

Când am fost repartizată să lucrez direct cu ea timp de trei luni, am sperat că, dacă o să ne cunoaștem mai bine, o să înceapă să se deschidă, văzând cât de ambițioasă și serioasă sunt. Dar ce să vezi?! Timp pentru discuții acum aveam mai mult, dar parcă pe măsură ce vorbeam mai mult, mă simțeam din ce în ce mai incompetentă și nu mă prindeam suficient de repede cum merge treaba. Iar când, într-o vineri după-amiază, m-a invitat la o țigară cu o față gravă, am simțit prima oară un nod în gât și o strângere de stomac. Mai-mai că mi-am vărsat cafeaua până la locul de fumat.

Când m-a privit fix în ochi și m-a întrebat cum de am putut să spun așa ceva în fața șefului ei la întâlnirea de luni, am înghețat. Nu înțelegeam la ce se referă. Când mi-a zis despre ce e vorba, am simțit prima doză de confuzie. Făcusem o sugestie care, deși evident nu era genială, era bine-intenționată. Ce era așa de rău într-o sugestie?

Pe de-o parte ideea mi se părea în continuare bună, dar pe de altă începusem să mă simt vinovată că, din moment ce o zice pe un ton atât de grav, poate chiar făcusem o mega-gafă. M-am întors la birou și confuză și neputincioasă: deși întrebasem de ce a fost o idee proastă, n-am aflat decât că ar trebui să mă abțin pe viitor de la a face sugestii pe care nu le-am discutat cu ea înainte.

Iar ăsta a fost doar începutul… Discuțiile de aceste gen au devenit din ce în ce mai dese, iar scuzele mele, din ce în ce mai fierbinți. Ba chiar într-o altă vineri, după un alt „discurs motivațional” de acest gen, i-am scris și-un mail mulțumindu-i că-mi dă ocazia să cresc (?!)”.

Desigur, în retrospectivă totul e (mai) ușor de înțeles și de pe margine suntem cu toții plini de idei despre cum să gestionăm o situație absurdă ca aceasta. Dar hai să vedem și cum îi recunoști un gaslighter, că poate pe viitor ne scutim de tot caruselul emoțional și ajungem chiar să creștem.

Tipuri de gaslighter-i

În cartea The Gaslight Effect, Dr. Robin Stern identifică trei tipuri de gaslighter.

Gaslighter-ul seducător, care creează o întreagă lume numai pentru tine

Ai senzația că împărtășiți o conexiune specială?
L-ai descrie ca pe „cel mai incredibil” șef/ coleg/ subaltern cu care ai lucrat?
Colegii sunt mirați de cât de disponibil și apropiat e de tine?
Colegii sunt îngrijorați de cât de disponibil și apropiat e de tine?
Impresia ta despre el e complet diferită de cea a altor colegi?
Are un comportament diferit în privat față de cel cu întreaga echipă?
E genul care are nevoie să farmece toți oamenii din cameră?
Ai uneori senzația că sugestiile pe care ți le face nu sunt neapărat cele mai potrivite pentru tine, pentru că nu țin cont de cine ești tu?
Percepi o mare discrepanță între cum era la început vs. cum se comportă acum?

Gaslighter-ul de treabă, când nu prea poți să identifici fix ce nu e-n regulă

Adesea simți confuzie. Parcă pe undeva simți că ești ignorat sau desconsiderat, ca și cum nu înțelege nevoile și îngrijorările tale, dar nu prea poți pune degetul pe bubă?
Se străduiește într-una să facă pe plac tuturor?
Îți oferă ajutor sau susținere care te lasă cu o senzație de frustrare, pentru că nu i-ai solicitat nimic?
E deschis la discuții, dar tot ai senzația că nu primești niciodată măcar parte din ce ai cerut?
Ai senzația că până la urmă tot cum vrea el faceți, dar nu-ți dai seama cum ajungeți acolo?
Simți că nu prea primești ce-i ceri, dar nu poți să pui degetul pe motivele de care te-ai putea plânge?
Ai zice că ești mulțumit la locul de muncă, dar în general te simți cam amorțit, demotivat sau descurajat?
Manifestă curiozitate, îți cere părerea, te ascultă cu atenție, dar totuși, din discuțiile voastre, ieși mai demotivat decât ai intrat?

Gaslighter-ul bully: când cultivă vinovăția și ascunde lucruri

Ridică tonul, te jignește, te ignoră, îți subliniază vina, te pedepsește și/ sau intimidează? Unii dintre noi acceptăm acest comportament din varii motive: “e cel mai bun șef/ coleg“ pe care l-ai avut, crezi că ai multe de învățat de la el, crezi că te critică în mod îndreptățit, deși pe undeva simți că nu e etic tratamentul ăsta.
Manifestă dispreț, atât în privat cât și în public?
Folosește tăcerea pe post de armă, ca să obțină ce vrea sau ca să te pedepsească atunci când îl superi?
Te trezești că ți-e frică de el sau de gândul la el?
Are explozii de furie toxică?
Ai senzația că te ia peste picior, fie pe față, fie sub pretextul “era doar o glumă”?
Sugerează adesea că “nu te ține nimeni cu lanțuri” la job-ul ăsta?
Face aluzie des la cele mai mari anxietăți ale tale? De exemplu: “Iar începi: ești așa de critic/ sensibil/ emotiv etc!” sau “Ești fix ca…(un personaj nepopular pentru tine)”.

Ce-i de făcut?

Sunt trei variante de scăpare: să-ți schimbi tu abordarea în această relație, să limitezi impactul pe care-l are asupra ta sau să rupi relația.

Însă, înainte de-a alege una din variante, fii sincer cu tine:

Cât de realist e planul de a începe să te comporți diferit?
Ești dispus(ă) să consumi extra energie pentru a încerca să schimbi dinamica relației? Nu e garantat că, dacă tu schimbi ceva, va apărea instant o schimbare și la celălalt. De unde mobilizezi acest surplus de energie? La ce renunți sau cum crești “sursele de alimentare”?
Iar dacă faci efortul ăsta, vei fi mulțumit?

Ca să estimezi cât de mare ar fi consumul de energie, e important să-ți dai seama în ce fază a dinamicii sunteți.

Faza 1 – Neîncrederea: confuzie, frustrare, anxietate

Majoritatea covârșitoare a feedback-ului pe care-l primesți de la gaslighter e negativ;
Uneori te mai și laudă, dar ai cumva senzația că, în paralel, te discreditează;
Simți că, orice-ai face, nu-l poți mulțumi;
În trecut te simțeai competent, acum nu mai e cazul;
Verifici într-una ce percepție au colegii;
Reiei până la epuizare conversațiile pe care le-ați avut, și după ce termini munca;
Ruminând asupra conversațiilor, tot nu-ți dai seama cine are dreptate;
Nu-ți aduci aminte cum s-a exprimat exact, dar știi că te-ai simțit atacat;
Ai senzații de gol în stomac, tensiune în piept, nod în gât, probleme digestive.

Faza 2 – Apărarea: cauți dovezi că ai dreptate și îl contrazici cu disperare, doar-doar îi câștigi aprobarea

Nu te mai simți la fel de în formă ca de obicei;
Socializezi mai puțin cu colegii;
Iei apărarea gaslighter-ului din ce în ce mai des;
Omiți multe elemente atunci când povestești despre interacțiunile voastre;
Îi tot găsești scuze;
Te întrebi obsesiv cum de “l-ai făcut să se simtă” furios, nesigur, retras sau agresiv;
Te macină ce ai fi putut face diferit;
Senzația că e ceva în neregulă e din ce în ce mai puternică;
Plângi mai mult decât de obicei.

Uneori în Faza 2, gaslighter-ul și victima fac schimb de roluri luptându-se să aibă dreptate, dar pe subiecte diferite.

Faza 3 – Depresia

Începi să te convingi că gaslighter-ul are dreptate, pentru că dacă ai putea face cum vrea el, i-ai putea câștiga în sfârșit aprecierea; la urma urmei, dacă tu chiar ai fi o persoană OK și competentă, ai fi în stare să-l mulțumești, nu?
Crezi în continuare că ai nevoie de el pentru a avea mai multă încredere în tine;
Nu te mai bucură mai nimic, viața și-a pierdut gustul;
Ți-e greu sau imposibil să iei și cele mai mici decizii (ce vrei să mănânci la prânz, ce film preferi, cu ce să te îmbraci);
Te simți dezrădăcinat din propria ta viață, de parcă ar trăi-o altcineva.

Mobilizarea

Acum că ți-ai dat seama în ce fază vă aflați, mai ales dacă nu vrei să rupi relația, acordă-ți niște timp pentru o discuție cu tine.

Clarifică ce simți. Cât de mare e impactul asupra vieții tale? Ce alte arii din viața ta sunt afectate (ex. relația de cuplu, sănătatea, motivația să te dezvolți, relația cu copiii etc)? Pe o scară de la 1 la 5 cât de mare e dezechilibrul creat pe fiecare dintre ele (1-dezechilibru foarte mic, 5-dezechilibru major)?
Observă și notează. Mai ales dacă ești în Faza 2 sau 3, e important să ții un jurnal al interacțiunilor cu gaslighter-ul, pentru a te asigura că nu “rescrii mental” ce s-a întâmplat doar ca să-ți justifici participarea în dinamică.
Încarcă-ți bateriile. Cere ajutor prietenilor sau altor apropiați. Ocupă-te de resursele tale de energie, pentru a te asigura că “ai de unde” să investești în schimbarea dinamicii, dacă asta ai ales să faci.
Deschide discuția cu gaslighter-ul după ce ți-ai clarificat ce vrei. Ce ai vrea să se schimbe? Ce nu e ok pentru tine? Cum te percepi pe tine? Ce ți-ai dori să primești?
Pune limite: nu te întreba cine are dreptate, concentrează-te pe a conștientiza dacă îți place felul în care ești tratat(ă). Dacă gaslighter-ul se încăpățânează să te contrazică, părăsește conversația spunând lucruri de genul:

Putem continua discuția pe un ton neutru, fără acuzații și jigniri?
Putem să fim de acord că nu suntem de acord.
Am auzit ce-ai spus și o să mă gândesc la asta. Dar acum nu mai vreau să vorbim despre subiect.
Poate nu-ți dai seama, dar tocmai îmi transmiți că nu sunt conștient de realitate. Cu tot respectul, nu sunt de acord.
Nu-mi place starea în care sunt și nu vreau să continuăm conversația.
Poate că nu asta e intenția ta, dar percep că mă pui la pământ.

Întreabă-te cât de mult e necesar, de fapt, să interacționați. Pentru unii dintre noi, interacțiunile cu Gaslighter-ul sunt necesare zi de zi, pentru alții pot fi mult mai rare.
Fii pregătit(ă) să renunți la relație. Uneori, în ciuda tuturor eforturilor tale, gaslighter-ul nu va dori să schimbe nimic. Mai întreabă-te încă o dată care e impactul asupra vieții tale și dacă merită să consumi energie pentru a încerca să schimbi dinamica asta.

În concluzie, ca să ieși dintr-o relație toxică, rămâi atent și conectat la tine! Odată ce știi ce simți și hotărăști ce vrei, vei găsi o infinitate de soluții.

Citește și:

Cum să fii un lider eficient: ingredientele nebănuite ale succesului

Cum să te descurci cu un manager rigid