În următoarele 6 minute vei afla:

– Cum să afli care sunt cele mai puternice trăsături de personalitate ale tale.
– Ce au în comun respingerile sociale și durerea fizică.


Petrecem câteodată mai mult de 8 ore la muncă, afectând astfel echilibrul precar pe care-l recomandă unii specialişti: 8 ore de somn, 8 ore de muncă şi 8 ore de relaxare, timp petrecut cu familia, prietenii etc. Este uşor de înţeles de ce este important ca acest timp să fie petrecut cu activităţi care ne aduc bucurie, satisfacţie sau plăcere. Pe de altă parte, uneori locul de muncă devine obositor, stresant, ne încarcă şi ne face să ne întrebăm: „Care-i scopul?”, „Pentru ce?”, „La ce bun?”. 

Când ajungem să ne punem la îndoială alegerile şi starea de bine, e timpul să ne oprim un pic şi să ne întrebăm dacă ne mai place acel job, „de unde satisfacţia?”, „ce ar putea fi schimbat?”, „ce stă în puterea noastră să schimbăm?”, „nevoile noastre sunt aceleaşi ca la început?”, „mai avem aceleaşi valori?”, „corespund valorile noastre cu ale organizaţiei în care lucrăm?”.

Iată câteva elemente pe care le putem analiza atunci când ne dăm seama că locul de muncă nu ne mai aduce la fel de multă împlinire:

  1. Pentru cei mulţi dintre noi, banii reprezintă un element decisiv în alegerea unui loc de muncă, aşa că este normal să ne întrebăm care ar fi o valoare care să ne facă să simţim că suntem plătiţi destul? Cât este de ajuns? Răspunsul va fi, probabil, „mereu mai mult”. Pe lângă faptul că responsabilitatea pentru această atitudine revine faptului că trăim într-o cultură nocivă a comparaţiei – şi da, tendinţa este să ne comparăm cu cei care câştigă mai mult decât noi – studiile arată că nu există corelaţii pozitive între valoarea salariului şi satisfacţia în viaţă: credinţa că banii sunt importanţi este legată de niveluri mai scăzute de satisfacţie în viaţă. Cu alte cuvinte, un salariu mai mare nu asigură automat şi o viaţă fericită. Ceea ce face însă diferenţa nu stă în valoarea salariului, ci în activităţile pentru care îl utilizezi. Da, există o valoare acceptată care oferă o siguranţă materială şi permite îndeplinirea nevoilor de bază şi este în jur de un salariu mediu/economie. Studiile arată că, odată ce îţi poţi îndeplini nevoile de bază, banii nu mai sunt un indicator al satisfacţiei în viaţă. Aşadar, dacă banii sunt importanţi pentru tine şi reprezintă principalul motiv pentru care te afli în actualul loc de muncă, poate este cazul să te întrebi pe ce cheltuieşti salariul şi câtă bucurie obţii cumpărând acele lucruri, care este relaţia ta cu banii, ce ai învăţat în familie despre bani, unde ai învăţat că eşti important dacă câştigi mult şi mai ales cât eşti dispus să sacrifici pentru un salariu bun.
  2. Timpul este un factor pe care de multe ori nu îl considerăm distinct. Spre exemplu, mulţi dintre noi petrecem mai mult de o oră ca să ajungem la locul de muncă. De asemenea, există situaţii în care depăşim orele de program. Includem aici şi „programul flexibil” – asumarea faptului că performanţa nu va scădea dacă ne putem alege uneori orele de program cele mai potrivite pentru noi. Vorbim, de asemenea, şi de pauza din timpul programului pe care (prea) mulţi o petrecem tot la birou, eventual profitând că putem să mai terminăm un material. Şi nu uităm de nou-apăruta posibilitate de a lucra de acasă care, pentru mulţi, a devenit acum o opţiune de care nu se mai pot lipsi aşa uşor.

Există costuri psihologice asociate acestui factor şi toate aceste intervale de timp pot să ne ajute sau, din contră, să ne îngreuneze o zi. Transportul la şi către muncă poate fi,  (deranjant) de multe ori, generator de stres, din cauza aglomeraţiei, întârzierilor, traficului, vremii nefavorabile etc. Ajungem la muncă sau acasă deja plictisiţi, enervaţi sau chiar furioşi, grăbiţi sau cu o senzaţie de izolare socială. Şi poate ne revenim repede. Însă, fără să ne dăm seama, vorbim de un factor repetitiv. Câteva zeci de minute sau ore, în fiecare zi, pradă stresului. La fel, în cazul în care la job nu găsim înţelegere pentru un program flexibil care să ne permită şi rezolvarea unor probleme personale, putem vorbi de factori stresori. Este important astfel, pentru a fi bine cu noi, să identificăm aceste perioade din zi pe care le petrecem pe drum sau muncind peste program şi să analizăm modul în care locul de muncă ne permite „timp pentru noi”. În măsura în care timpul este un factor important pentru tine, poţi decide dacă jobul actual ar mai avea nevoie de ajustări sau corespunde nevoilor tale. Îţi permite jobul actual să foloseşti timpul pentru tine? Profiţi de momentele acestea ca să te relaxezi? Ai o stare de bine când te gândeşti la cum ajungi la muncă, la pauzele de prânz? Şi mai nou, oferă angajatorul posibilitatea de a lucra de acasă? 

  1. Curios care sunt valorile după care te ghidezi în viaţă, atitudinile care îţi conturează identitatea şi îţi conferă autenticitate? Aici ai posibilitatea să-ţi identifici cele mai puternice trăsături de personalitate. Aşează-le în ordine, pe o coloană, de la cele mai pregnante până la cele mai slab reprezentate. Mai creează o coloană alăturată şi scrie acolo valorile organizaţiei pentru care lucrezi. Verifică dacă locul tău de muncă îţi oferă ocazia să îţi pui în valoare cele mai importante abilităţi sau vezi cum le poţi adapta, este cunoscut că un mediu care îţi permite exprimarea autentică a caracterului conduce la o atitudine pozitivă, nivele scăzute de stres şi o mai bună comunicare cu ceilalţi.
  2. Mediul de lucru este un alt factor care ar trebui luat în considerare atunci când ne întrebăm dacă şi mai ales de ce nu ne mai place la muncă. Vorbim aici atât despre colegi, cât şi despre relaţia cu autoritatea şi modul în care simţi că eforturile şi implicarea ta sunt apreciate şi fac o diferenţa la muncă. Un mediu de lucru dinamic şi creativ, relaxat, unde colegii se înţeleg şi nu există dispute sau conflicte poate fi un factor determinant pentru alegerea unui loc de muncă. Este normal să ne dorim să lucrăm într-un astfel de spaţiu – până la urmă, petrecem cel puţin o treime din timpul zilnic acolo, este de datoria noastră să ne asigurăm că ne place unde suntem, cel puţin la fel de mult ca a ne asigura că ne place ce facem. Studiile relevă faptul că, atunci când indivizii experimentează respingere socială (chiar şi la locul de muncă), regiunea corticală care se activează este aceeaşi cu cea care se activează atunci când simţim durere fizică. Te-ai lovi cu bună-ştiinţă, zilnic, timp de câteva ore? Atunci te poţi întreba de ce alegi să petreci timp într-un mediu care îţi produce disconfort.

Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Relaţia cu autoritatea este un alt punct care trebuie analizat atunci când vine vorba de job. Conflicte cu şeful? Lipsă de recunoaştere şi de valorizare? Şeful tău este interesat de tine, ştie care sunt abilităţile şi punctele tale forte? Aici putem să extindem analiza şi la caracteristicile personale şi modul în care te raportezi la alte persoane cu autoritate din viaţa ta: ai tendinţa de a fi submisiv, pasiv, sau alegi o relaţionare bazată pe asertivitate? Ştii să-ţi susţii punctul de vedere, să profiţi de valoare ta, să te impui? Simţi că lucrezi într-un mediu unde există respect reciproc? 

Şi, nu în ultimul rând, este important ca mediul de la job să-ţi permită să experimentezi cea mai productivă stare a creierului, starea de „Flow” descrisă de Mihaly Csikszentmihalyi: o stare în care oamenii sunt atât de implicaţi în sarcina pe care o au de realizat, încât nimic altceva nu mai contează. „Flow-ul este important atât pentru că face momentul actual mai plăcut, cât şi pentru ca-ţi clădește încrederea în sine care-ţi permite să dezvolți abilitați şi să-ţi aduci o contribuţie importantă la evoluția omenirii”.

Citește și:

Cum ne organizăm să mâncăm sănătos și la birou

De ce să-ți faci timp pentru sport, începând de… azi!

Author(s)

  • Mădălina Stoenescu

    psiholog clinician şi psihoterapeut

    Mădălina Stoenescu este psiholog clinician şi psihoterapeut de orientare cognitiv-comportamentală, cu competenţe în hipnoterapie. A participat la programe de voluntariat și este facilitator Sandwork Expresiv. Parcursul de aproape zece ani în domeniul psihologiei i-a dat ocazia, în primul rând, să se descopere. Cele mai importante lucruri pe care le-a învăţat sunt ce înseamnă să-ţi pese cu adevărat de tine şi de celălalt şi cât de dificil este să ne găsim curajul şi convingerea că merităm să ne fie bine. Crede că înţelegerea diversităţii, încrederea, empatia şi un pic de umor sunt atribute necesare pentru explorarea aspectelor dificile şi înţelegerea proceselor, conflictelor interioare, sentimentelor şi comportamentului fiecărui client în parte.