În următoarele 7 minute vei afla:
– Cum îți dai seama dacă o conversație cu un coleg merită purtată față-n față sau este mai indicat să trimiți un mail sau un mesaj.
– Ce înseamnă un feedback transmis direct și cu empatie și de ce este una dintre valorile Thrive.
Mulți dintre noi s-ar putea să considere că locul de muncă nu este o sursă de top de relații semnificative. Dar, având în vedere că angajații americani cu normă întreagă, petrec aproximativ 43 de ore pe săptămână la serviciu, acesta este unul dintre cele mai bune locuri pentru a obține zilnic cele șase ore recomandate (da, șase ore!) de interacțiune socială. Din păcate, slujba este, totodată, spațiul în care, de regulă, oamenii nu își fac prieteni.
Gallup a chestionat peste 15 milioane de angajați din întreaga lume și a constatat că mai puțin de o treime au declarat că prietenul lor cel mai bun este un coleg de la muncă. Cercetătorii au folosit special expresia ”cel mai bun prieten”, deoarece în studiile anterioare era un indicator în funcție de care puteau fi apreciate mai bine reușitele profesionale decât folosind expresia ”un prieten bun” la locul de muncă, dar s-a constatat în prezent că orice relație semnificativă la serviciu este benefică pentru starea noastră de bine. (Dacă preferi să întreții la slujbă relații ceva mai formale și acest lucru îți priește, este bine și așa!) Studiile arată că întreținerea unor relații de muncă prietenoase poate crește nivelul de fericire, poate stimula sentimentul de comunitate și chiar impactul asupra performanței profesionale. Oamenii cu prieteni de serviciu sunt predispuși de șapte ori mai mult să se dedice muncii lor și au un nivel mai ridicat de retenție a locului de muncă decât ceilalți.
Cu toate acestea, prieteniile de serviciu pot fi o problemă spinoasă. S-ar putea să ne temem că părem vulnerabili sau neprofesioniști. Pentru cei cu funcții de conducere sau coordonare dificultatea poate fi și mai mare, întrucât s-ar putea întreba dacă să fie autoritari sau simpatici. Vestea bună este că putem fi și una, și alta. Putem să construim sentimente de încredere, empatie și autenticitate și, în același timp, să fim văzuți ca lideri. De fapt, aceste trăsături sunt esențiale pentru un lider puternic. De exemplu, în lipsa încrederii, este posibil ca echipa noastră să nu aibă cele mai bune performanțe. Potrivit unui raport recent al Gallup, angajații sunt cu 70% mai puțin înclinați să se declare epuizați dacă se simt susținuți de managerul lor, iar angajații care spun că șeful lor este întotdeauna gata să le asculte problemele de serviciu sunt cu 62% mai puțin predispuși la burnout.
Pentru lideri și angajați deopotrivă, relațiile de muncă pot fi complicate și mai mult de procesul de feedback. Dacă este oferit într-un anumit mod, feedbackul nu doar că-i ajută pe ceilalți să evolueze, dar poate consolida totodată semnificativ și relațiile. La urma urmei, acest proces reprezintă modul prin care progresăm și devenim mai buni. Eșecul sau greșelile sunt perfect normale. Sunt inevitabile. Cheia este să învățăm din greșeli și eșecuri pentru a le evita pe viitor. Iar a le ignora sau a nu oferi angajaților un feedback sincer și constructiv nu este o dovadă de politețe, ci o lipsă de respect – nu le recunoaște potențialul și nici nu-i ajută să și-l atingă.
De aceea, la Thrive, credem în sinceritate și compasiune. Ele ocupă primul loc pe lista valorilor noastre organizaționale și le predăm și altor companii. Îi responsabilizăm pe angajați să vorbească, să ofere feedback și să nu fie de acord, să scoată la iveală problemele și chestiunile spinoase și să vină cu critici constructive. În plus, ne încurajăm angajații să facă acest lucru imediat, continuu, cu claritate, dar și cu compasiune, empatie și înțelegere. Întemeind cultura organizațională pe sinceritate și compasiune, atât angajații, cât și afacerea își pot corecta cursul, depăși obstacolele, crește, evolua, atinge potențialul maxim și prospera cu adevărat.
O componentă-cheie a sincerității și compasiunii și a unei comunicări mai eficiente la serviciu este conștientizarea momentului în care o conversație ar trebui să aibă loc față în față, nu prin e-mail sau mesaje. Înainte să expediezi un mesaj, fă următorul Micropas pentru a cântări oportunitatea sa. Întreabă-te pur și simplu: Mesajul va fi oare mai bine primit dacă îl livrez personal (sau față în față printr-un apel video)? Dacă ai de comunicat un lucru care ar putea fi scos din context sau este prea nuanțat, atunci, foarte probabil, răspunsul este da. În acest caz, merită să faci stânga împrejur și să porți conversația față în față. Dacă acest lucru nu este posibil, sfatul meu este să pui mâna pe telefon și să vorbești direct cu persoana respectivă. Potrivit unui studiu publicat în Journal of Experimental Social Psychology, o conversație directă are de 34 de ori mai multe șanse să se încheie cu un răspuns pozitiv decât una prin e-mail.
A fi sincer și înțelegător față de colegi este o formă de bunătate, un mod de a arăta că îți pasă de ei. Este o abilitate care se dezvoltă cu timpul, dar cu cât îți exersezi mult acest mușchi, cu atât îl vei folosi mai natural și vei obține mai multe beneficii. În afară de feedbackul sincer oferit celorlalți, un alt Micropas este solicitarea unui feedback la fel de sincer din partea lor. Formulează întrebarea în felul următor: ”Ce aș putea schimba la mine ca să te sprijin mai bine?”, în loc să ceri pur și simplu feedback. Vor fi mai predispuși să răspundă cu sinceritate dacă le arăți clar că vrei să evoluezi și să te schimbi în bine.
Jeremy Berman, director general și cofondator al Dream See Do, a înțeles ce are de câștigat după ce un membru al echipei i-a vorbit despre înclinația sa pentru micromanagement.
”Am fost atât de recunoscător că a avut conștiința de sine să observe acest lucru, curajul și inteligența emoțională să abordeze problema direct și imediat și intuiția de a fi sincer și ferm, dar totodată clar și prietenos în abordare, a spus Berman pentru Thrive. ”I-am răspuns vrând să detensionez atmosfera, comunicându-i gândurile mele și disponibilitatea de a fi mai clar într-o astfel de situație pe viitor. Simt că amândoi am învățat enorm de multe cu această ocazie! Amândoi ne considerăm niște persoane care învață progresiv, pe tot parcursul vieții, lucrând continuu la ”chestiunile” personale și practicând inteligența emoțională, iar acesta este un bun exemplu în care teoria a funcționat de minune în practică.”
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
Pentru a practica imediat comunicarea conștientă la locul de muncă, încearcă să reflectezi câteva clipe înainte să oferi feedback cuiva – fie personal, fie prin mesaje sau e-mail. Dispozitivele electronice facilitează trimiterea unui răspuns înainte să cântărim cum va fi primit mesajul nostru. Dacă suntem stresați sau grăbiți, cel mai probabil, vom oferi un feedback lipsit de compasiune sau empatie – chiar fără intenție. De asemenea, în loc să sperăm că o problemă va dispărea sau să presupunem că o va rezolva altcineva, putem practica sinceritatea plină de compasiune, abordând o problemă de îndată ce o identificăm, în loc să o lăsăm să se agraveze. Dacă vom vorbi cu claritate și empatie, toată lumea, inclusiv noi, va avea de câștigat.
Micropași
În timpul zilei, creează o legătură personală cu oameni, pe care în mod normal, i-ai ignora sau i-ai considera veșnic disponibili. Poate fi vorba despre un vânzător sau o persoană din cartier pe care nu ai întâlnit-o niciodată. Observă cum acest lucru te face să te simți mai viu și mai bine conectat la clipa prezentă.
Începe următoarea conversație cu o întrebare despre cealaltă persoană. Manifestă o admirație sinceră față de ceilalți. Ce poți învăța de la ei? Cum te-ar putea inspira?
Oferă astăzi un feedback constructiv unui coleg. Începe cu ”Țin la tine și de aceea vreau să-ți spun părerea mea sinceră.” Sinceritatea și compasiunea ne ajută să construim încrederea și să scoatem la suprafață problemele înainte ca acestea să se agraveze.
Roagă un prieten de încredere să-ți ofere direct un feedback sincer. Uneori, impactul nostru asupra altora nu corespunde cu intențiile noastre. Primirea unui feedback sincer ne poate părea dureroasă la început, dar trebuie să-l considerăm o oportunitate valoroasă de a ne construi conștiința de sine.
O dată pe zi, poartă o conversație în care mai mult asculți. Nu subestima puterea tăcerii. În loc să-ți exprimi părerea sau să schimbi vorba, roagă-l pe celălalt să aprofundeze subiectul.
Data viitoare când ești tentat să critici pe cineva, fă o pauză de respirație înainte să vorbești. Sub impulsul momentului, oamenii au tendința să comunice fără compasiune sau empatie – chiar dacă nu fac asta intenționat.
Când îi spui cuiva ce te deranjează, formulează problema folosind ”eu”, nu ”tu”. Acuzațiile creează un cerc vicios al reproșurilor, pe când exprimarea propriilor sentimente facilitează conversația. În loc de ”Nu faci niciodată ce trebuie”, spune ”Devin stresat când ajung acasă și treburile nu au fost rezolvate”. Folosirea propozițiilor care conțin cuvântul ”eu” ne responsabilizează.
Programează-ți săptămânal o întâlnire față în față cu partenerul tău de viață. Mergeți la restaurantul vostru preferat, gătiți ceva în bucătăria voastră sau cuibăriți-vă împreună pe canapea. Transformând timpul petrecut împreună într-o prioritate. Veți crea spațiul necesar pentru conversații semnificative și amintiri speciale.
Data viitoare când interacționezi cu un coleg, renunță la ”Ce mai faci?” pentru o întrebare mai profundă. Întrebări de genul ”La ce te gândești?” sau ”Cu ce probleme te confrunți acum?” pot fi o ocazie de a afla care sunt trăirile sale și de a-ți arăta respectul față de ele.
Roagă pe cineva să-ți ofere feedback dintr-o perspectivă diferită pentru un proiect la care lucrezi. A-ți privi din afară propria experiență este o modalitate excelentă de a identifica o slăbiciune neobservată și de a-ți vedea munca și impactul său dintr-un unghi diferit.
Fragment din cartea Timp ca să crești. Scapă de burnout prin știința micropașilor, de Marina Khidekel și redactorii Thrive, în curs de apariție la editura Curtea Veche.
