În următoarele 5 minute vei afla: 

– De ce să fii un critic dur în fața televizorului.
– Cum să afli, practic, pe ce pierzi timpul.


Ne plângem de lipsa timpului, ne încărcăm cu noi și noi sarcini și descoperim, cu frustrare, că viața trece pe lângă noi, în timp ce amânăm într-un viitor incert lucrurile care ne fac plăcere.

Îți propun să nu mai aștepți weekendul, vacanța sau pensia: bucură-te de fiecare zi și, la nevoie, pliază teoria relativității a lui Einstein pe propriile nevoi. Pentru unii oameni, zilele par mai lungi. De fapt, nu sunt. Au descoperit, pur și simplu, cum să folosească timpul mai bine.

Începe jurnalul timpului

Experții financiari ne sfătuiesc să notăm toate cheltuielile pentru a observa unde pierdem bani, ce cumpărăm impulsiv, unde putem face economii. Îți propun să aplicăm același principiu în relația cu timpul: este, de fapt, singura resursă din viața noastră cu adevărat limitată. 

Laura Lupu, psihoterapeut, explică de ce funcționează acest plan și cum poate fi pus în aplicare pentru a ne auto observa tiparele comportamentale: 

”Pentru a ne observa obiceiurile în alocarea timpului, este important să ținem un jurnal de activități în care sa notăm ceea facem într-o zi. Acesta poate să fie un carnețel pe care-l luăm cu noi în geantă sau poate să fie un document pe telefon. Va propun să vă notați toate activitățile de peste zi. De la cele dedicate rutinei de dimineața, timpul alocat meselor, includeți activitățile de la serviciu, dar și pe cele care vă fac plăcere, inclusiv odihna de peste noapte. Vă propun să estimați pentru fiecare activitate cât timp credeți că ați petrecut. Veți observa că sunt activități fixe și stabile de la o zi la alta (cum sunt rutinele de dimineața sau de seara, timpul pentru odihnă, timpul pentru mesele de peste zi) și activități variabile, precum sarcinile de la serviciu, vizitarea unui loc nou sau poate micile tentații cărora le acordăm din timpul nostru, deși nu erau planificate.

A doua zi, faceți același exercițiu. De data aceasta, porniți un cronometru când începeți activitatea și notați timpul arătat de cronometru la încheierea activității. Comparând cele două jurnale, veți observa cum funcționează percepția timpului între activitățile plăcute, cele care ne oferă o recompensă la finalul lor și activitățile de rutină. Mai mult, veți putea observa ce activități vă consumă mai mult timp decât ați vrea sa investiți și puteți găsi soluții pentru a optimiza situația. 

Luarea deciziilor poate să ne consume mult timp, și cu cât avem mai multe opțiuni, cu atât ne este mai dificil sa luăm o decizie. Astfel, ajungem să petrecem timp investigând și adunând informații pe baza cărora să luam decizia potrivită. Vestea bună este că, și aici, putem prioritiza și optimiza deciziile în funcție de impactul pe care acestea îl au în viața noastră (pe termen scurt, mediu și lung). Dacă alegem cu ce ne vom îmbrăca mâine, putem urma exemplul unor oameni de succes care-și aleg obiecte vestimentare identice pentru a-si păstra energia pentru deciziile cu adevărat importante. Dacă vorbim despre decizia de a achiziționa o locuință în care intenționăm să stăm în următorii zece ani, atunci timpul alocat este de preferat să fie mai mare. Fiecare dintre noi acordăm importanță diferită acestor aspecte. Să avem un sistem de prioritizare pe care ne bazăm alegerea de a aloca timp și să fim conștienți de cum funcționează ne va ajuta. Mai ales când pot apărea tentații care să ne saboteze modul de alocare a acestei resurse. 

Precum banii, și timpul este o resursă limitată, iar pentru a aloca mai mult într-o parte, presupune să îl luăm din altă parte, fie că este din timpul petrecut cu familia, din timpul de odihnă sau din timpul în care ne urmăm pasiunile. Pe termen lung, să luăm timp din activitățile prin care avem grijă de noi sau cele care ne aduc plăcere, poate avea un impact negativ asupra sănătății, relațiilor noastre sau chiar stării noastre de bine”.

12 situații în care te poți juca cu timpul

Vorbitul la telefon

Dacă vorbești cu prietenii sau familia la telefon mici nimicuri pentru că ai nevoie să te conectezi emoțional, dar nu este nevoie să te concentrezi, poartă căști și rezolvă alte lucruri pe care le ai de făcut. De exemplu, împăturește rufele, udă plantele sau fă ordine pe birou.

Lucrurile simple și plictisitoare

Rezolvă pe loc ceea ce poate fi rezolvat pe loc: dacă primești o notificare că este momentul să plătești un abonament, fă plata pe loc. Dacă ai de răspuns la un e-mail de muncă, fă-o acum. Lucrurile pe care le amânăm rămân întipărite în minte ca o listă sâcâitoare: creează sentimentul că mai ai ceva de făcut, dar nu știi neapărat ce și generează stres inutil. 

Deciziile rapide și inteligente

Dacă ești în căutarea unui telefon mobil nou, de exemplu, nu petrece zile în șir navigând pe site-uri cu electronice. Cere sprijin persoanei celei mai pricepute la tehnologie din anturajul tău, informează-te din câteva surse credibile în legătură cu specificațiile tehnice, compară prețul pe câteva site-uri, alege cea mai bună opțiune și fă achiziția. Operațiunea nu ar trebui să dureze mai mult de câteva ore. 

Timpii morți

Când conduci, aspiri sau gătești, ascultă un podcast informativ sau recreativ. Dacă preferi să practici mindfulness, pur și simplu menține-ți concentrarea: nu lăsa gândurile să fugă în zone care activează anxietatea. 

Știrile alarmante

Dacă-ți începi dimineața apăsând butonul cafetierei cu o mână și butonul telecomenzii televizorului cu cealaltă, ca să fii la curent cu ultimele știri, tocmai ți-ai servit prima doză de anxietate. Te vei concentra mai greu și, în consecință, ceea ce ai de făcut va dura mai mult decât este necesar. Dacă se va întâmpla ceva ieșit din comun, vei afla și peste o jumătate de oră. Folosește primele clipe ale zilei ca să-ți dai un start plăcut. 

Curățenia impecabilă

Cu cât stăm mai mult acasă, cu atât producem mai multă dezordine și mai multă mizerie în jur. Vei câștiga timp dacă lași standardele un pic mai jos. În schimb, poți întreține casa cu mici gesturi zilnice care-ți vor elibera timpul în weekend. Folosește un aparat de purificat aerul: filtrele vor reduce cantitatea de praf din casă și alege covoare mici, care se pot spăla la mașină în loc de covoare mari, care se întrețin greu. 

Liste pe hârtie

Dacă-ți faci listele cu ce ai de făcut mental, ocupi spațiu în memoria internă și, fără să vrei, revii la ele obsesiv. În schimb, notează pe o hârtie tot ce ai de făcut și ține la vedere lista. Bifează lucrurile pe care le-ai terminat, îți liniștești mintea și nu ratezi ceva esențial.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Pauza de tehnologie

Identifică cel mai productiv moment al zilei: când simți că te poți concentra cel mai bine, când ai flow: în acele ore, redu la maximum sursele de distragere a atenției. Oprește notificările telefonului, impune-ți să nu verifici ce se mai întâmplă pe rețelele de socializare, nu citi mail-urile care suportă amânare. Vei descoperi că termini mai repede și mai bine ce ai de făcut, cu un consum nervos mult mai mic. 

Răsfăț prestabilit

Cu toții avem nevoie de pauze și creierul nostru le va lua oricum: când obosim, ne pierdem concentrarea. În loc să te încăpățânezi să continui ceea ce faci, ia o pauză asumată și savureaz-o făcând ceva plăcut: bea un ceai, ascultă muzică, vorbește la telefon, ia o gustare sănătoasă. Asumă-ți pauzele: vei câștiga timp muncind mai eficient după.

Procrastinarea abuzivă

Da, cunoaștem: există lucruri pe care trebuie sau ar trebui să le facem, dar nu avem niciun chef de ele. Dacă nu le poți delega nicicum (pe plan profesional sau personal), ai două opțiuni: fie le faci acum, fără să le tot amâni, fie renunți la ele. Am renunțat, de exemplu, la călcatul hainelor. E mai dificil să ai această abordare când vine vorba de muncă: dacă pe lista ta de datorii se află ceva care nu îți face deloc plăcere, câștigi mai mult bifând sarcina decât dacă o amâni la nesfârșit.

Prioritate pentru bucurii

Când te ocupi de sarcinile care-ți fac plăcere, faci lucrurile mai repede și mai bine. Începe cu acestea, apoi organizează restul de timp pentru a duce la bun sfârșit și restul. Pornești din start cu sentimentul că ai bifat ceva, iar satisfacția lucrului bine făcut te va motiva să le termini mai repede și pe cele mai puțin plăcute. 

Relația cu televizorul

Este cutiuța care ține conectați cu lumea și care definește escapismul. Alege un serial pe Netflix sau un documentar care îți place, însă nu face liste infinite cu lucruri de văzut. Timpul se scurge atât de repede în fața televizorului, încât pierzi reperul temporar real. Calculează cât timp pierzi urmărind producții de duzină și impune-ți un standard nou: meriți să te relaxezi numai cu producții de calitate, așa cum alegi hrana, lecturile sau hainele. Folosește orele câștigate pentru a învăța ceva nou sau pentru a cultiva relațiile reale din viața ta. 

Laura Lupu explică de ce avem tendința să tratăm timpul ca pe o resursă nelimitată:

”Modul în care percepem timpul este influențat de mai mulți factori, precum mediul în care trăim (dacă este într-un oraș mare sau aglomerat, sau poate ceva mai aproape de natură), cultura din care facem parte, țara în care trăim și, bineînțeles, caracteristicile individuale.

Timpul nu are un aspect concret și nu este ușor de observat, însă produce efecte de-a lungul existenței noastre. Perspectiva timpului reprezintă modul în care împărțim experiența noastră în momente sau arii de timp. Facem asta în mod automat și inconștient. Ariile de timp la care ne raportăm, de cele mai multe ori, sunt trecut, prezent și viitor. Acestea pot fi părtinitoare, deoarece învățăm să le folosim pe unele mai mult decât pe altele. Cu siguranță ați observat că avem moduri diferite în care luăm decizii. 

O parte dintre noi ne raportăm la consecința imediată a deciziei, astfel suntem orientați în prezent. O parte dintre noi luăm decizii raportându-ne la experiența trecută, la amintirile noastre, mai precis suntem orientați către trecut. Iar o altă parte suntem orientați spre ceea ce va fi și vom lua decizii gândindu-ne la eventuale riscuri, punând în balanță beneficiile, mai precis suntem orientați spre viitor.

Astfel, paradoxul timpului este acel factor care ne influențează deciziile pe care le luăm, despre care nu suntem pe deplin conștienți, dar care are la bază aceste orientări pe axa timpului.

Un mix temporal optim este format din orientarea către experiențele pozitive din trecut (acestea sunt baza noastră de susținere, sunt conectarea cu noi și cu familia), din orientarea spre viitor (ne oferă perspective noi, obiective noi și ne motivează să continuăm să ne dezvoltam) și din orientarea spre a căuta plăcere în momentul prezent (reprezintă sursa noastră de energie, prin a petrece timp de calitatea cu oamenii dragi, a explora locuri și a cunoaște oameni noi, să fim curioși despre noi și despre lume)”. 

Laura Lupu este psihoterapeut cu formare în psihoterapie cognitiv comportamentală și hipnoterapie. A căutat mereu răspunsuri la întrebări precum: ”Oare de ce facem lucrurile într-un anumit fel?”,”Oare ce ne aseamănă și ce ne diferențiază pe noi, oamenii?”, însă adevărata pasiune a descoperit-o în liceu, la orele de psihologie. De atunci, drumul ei a fost întotdeauna aproape de oameni, de la cariera în domeniul resurselor umane la practica psihoterapiei în cabinet. Crede că putem să fim bine cu noi înșine când suntem atenți la nevoile și la emoțiile noastre noastre, când vindecăm ce poate fi vindecat și ne acceptăm necondiționat. Psihoterapia este o călătorie spre sine pe care nu este nevoie să o parcurgem singuri.

Citește și:

Cum să îți păstrezi curajul, în ciuda fricii

Dacă și tu crezi că timpul înseamnă bani, citește asta

Author(s)

  • Ruxandra Rusan

    Jurnalist, editorialist Thrive Global România

    Ruxandra Rusan a lucrat în presa scrisă, radio, televiziune și, mai nou, în online. Este practician NLP și pasionată de psihologie. A avut ocazia să intervieveze personalități din diferite domenii și să învețe de la fiecare câte ceva. Crede că fiecare încercare prin care trecem ne ajută să ne vindecăm de ceva care ne apasă sufletul. Este și mama unui adolescent, iar asta vine cu un proces interesant de redefinire.