În următoarele 5 minute vei afla:
– Cum ceri feedback și cum înțelegi corect feedback-ul primit.
– Ce este un feedback, dar și ce obstacole pot să apară în calea lui.
Cercetările despre fericire au identificat învățarea continuă și dezvoltarea drept ingrediente importante în obținerea sentimentului de satisfacție. Feedback-ul poate fi privit în acest context ca o oportunitate de a învăța mereu ceva nou despre noi.
Încă de la început este important să clarificăm faptul că a primi feedback nu înseamnă să accepți întotdeauna mesajul primit. Înseamnă să participi la conversație activ și să faci alegerile potrivite, mai exact să decizi dacă folosești sau nu informația primită în procesul de învățare.
Pentru că nu toți suntem dispuși să acceptăm feedback-ul primit, pentru a putea reacționa corect este esențial să înțelegem care sunt obstacolele (trigger-ele) care ne împiedică să avem atitudinea potrivită:
- percepem sau nu feedback-ul ca adevărat;
- relația pe care o avem cu persoana care ne oferă feedback influențează procesul;
- dar și identitatea noastră, ce spune despre noi informația primită, este un obstacol în calea perceperii feedback-ului ca un instrument de învățare.
Trigger-ele legate de gradul de adevăr se declanșează din cauza informației în sine, dacă este percepută pur și simplu greșit, percepem feedbackul drept greșit, nedrept și inutil. Întrucât reacționăm în funcție de ce credem noi despre persoana respectivă sau cum am fost tratați în trecut, atenția noastră se mută de la mesaj la persoană. Așa apar triggerele de relație. Iar triggerele de identitate se declanșează în baza unor factori interni. Când ne simțim copleșiți, amenințați sau rușinați, orice nuanță ne poate afecta identitatea și stima de sine.
Pentru a primi un feedback așa cum trebuie, e necesar să conștientizăm că este un proces de sortare și de filtrare a informației, de acceptare a altor perspective care la prima vedere pot părea greșite. Nu putem face acest lucru când avem în drum obstacolele menționate mai devreme.
Putem să le depășim doar dacă separăm aprecierile, coaching-ul și evaluarea, cele trei forme ale feedback-ului, și construim o mentalitate de creștere.
A fi văzut și înțeles de către ceilalți contează foarte mult, astfel ne dorim să primim feedback de tipul apreciere. Ne motivează și ne dă energie să creștem eforturile depuse.
Atunci când cerem claritate de la managerul nostru avem nevoie de coaching. Scopul coaching-ului este de a-l ajuta pe celălalt să învețe, să crească sau să se schimbe. Energia este direcționată spre îmbunătățire.
Evaluarea este o analiză a performanței care aduce claritate în ceea ce privește așteptările, consecințele și ne informează cu privire la anumite decizii.
E important de știut că avem nevoie de toate cele trei forme de feedback întrucât satisfac un set de nevoi umane diferite. Avem nevoie de evaluare pentru a ști unde suntem, pentru a avea un set de așteptări clare, avem nevoie de coaching pentru a accelera procesul de învățare, să ne concentrăm timpul și energia pe lucrurile care contează și avem nevoie de apreciere pentru a simți că ceea ce facem este important. Pentru a conta, aprecierea trebuie să fie specifică și autentică, să fie oferită într-un mod în care cel care o primește o poate percepe clar.
Odată ce stabilim ce fel de feedback ne dorim să primim sau să oferim, putem să discutăm despre el răspunzând la trei întrebări:
- Care este scopul meu în primirea/oferirea acestui feedback?
- Este corect scopul ales, din punctul meu de vedere?
- Este corect scopul ales din punctul celuilalt de vedere?
Putem să clarificăm dacă scopul feedback-ului oferit este coaching, apreciere sau evaluare dacă știm ce vrem să obținem la final – o îmbunătățire, o evaluare sau doar să fim recunoscători și să ne oferim suportul.
Cei care primesc sau care oferă feedback-ul pot interpreta informația diferit, mai ales atunci când folosim anumite etichete. Ajungem la aceste etichete pentru că observăm anumite aspecte pe care le interpretăm și le îmbrăcăm într-o poveste care să aibă sens în primul rând pentru noi, poveste pe care o completăm cu emoțiile noastre. Lucrurile pot sta diferit în cazul celui care primește feedback-ul.
Putem aduce claritate în conversație evitând etichetele și participând activ la conversație ca în exemplu următor:
Lasă-mă să-ți descriu ce am vrut să spun și te încurajez să-mi adresezi întrebări.
Dacă am înțeles bine, vrei să spui că (…), pentru că(…) și vrei ca eu să (…).
E greu să reziști tentației de a umple tu singur golurile. Dacă ”știi” deja la ce se referă celălalt, nu mai rămâne nimic de înțeles sau vreun motiv de a ne păstra curiozitatea.
Pentru a fi eficient, feedback-ul oferit trebuie să fie specific: să știi de la ce a pornit și către ce se îndreaptă. Are o componentă despre trecut (”uite ce am observat”), dar și una despre viitor (”uite ce ai putea să faci”).
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
Când oferim feedback sunt câțiva pași pe care-i poți parcurge pentru a fi mai eficienți:
- Pregătește-te înainte de conversație: te gândești care sunt informațiile cheie pe care vrei să le transmiți, dar și cum oferi feedback-ul.
- Concentrează-te pe tonul folosit. De multe ori, modul în care spunem un lucru are impact mai mare decât mesajul transmis.
- Alege exemple pe care le poți folosi să-ți susțină punctul de vedere. Cere feedback celuilalt: spune-mi dacă vezi situația așa cum o văd eu.
- Ascultă, fă din feedback un proces de colaborare, oferă timp și cere perspectiva celuilalt.
Când oferim feedback negativ:
- Descrie situația așa cum o percepi tu. Separă opiniile de fapte.
- Întreabă care este perspectiva celuilalt și ascultă cu atenție.
- Solicită sugestii de îmbunătățire.
- Decide împreună cu celălalt care sunt acțiunile necesare.
- Verifică în timp rezultatele acțiunilor alese.
Când cerem feedback:
- Solicită feedback specific, concret, într-un domeniu anume.
- Fii recunoscător, indiferent dacă alegi sau nu să folosești feedback-ul.
- Încearcă să vezi imaginea de ansamblu și cere feedback de la mai multe persoane, dacă e cazul.
- Caută indicii indirecte (de exemplu, indiciile nonverbale transmit informații prețioase).
- Fă un pas în spate și fii obiectiv.
Când primim feedback putem clarifica așteptările și consecințele răspunzând la trei întrebări:
- Ce înseamnă asta pentru mine?
- Ce se întâmplă de acum înainte, ce se așteaptă de la mine?
- Ce ar trebui să fac acum în această situație?
Ce ajută este să ne schimbăm mentalitatea închisă, în care credem că știm tot, și să cerem mai multe informații. Să încercăm să ne dăm seama de ce vedem lucrurile diferit.
Sunt două motive pentru care există diferențe de opinie:
- avem informații diferite
- le interpretăm diferit
Se întâmplă acest lucru pentru că avem reguli diferite despre cum ar trebui să fie lucrurile, însă pe care nu le percepem ca fiind regulile noastre, ci universale, și pentru că avem roluri diferite.
Nu ești de acord cu feedback-ul primit? Fii transparent și onest în legătură cu reacțiile tale, rămâi deschis și curios să afli mai multe.
Când ne deranjează un feedback, tendința este să căutăm alt feedback care să-l contrazică pe primul, cu scopul de a ne proteja. Înainte să luăm o decizie, putem cere o altă opinie și să privim în altă oglindă: cea onestă. Acest lucru ne ajută să vedem imaginea de ansamblu întrucât fiecare are ”puncte oarbe”, acele lucruri de care nu suntem conștienți: nu ne vedem propriul chip, nu percepem corect tonul vocii, nu ne dăm seama dacă avem anumite șabloane sau comportamente. Astfel, uneori noi suntem cei care stăm în calea dezvoltării noastre.
Pentru a înțelege corect feedback-ul primit, fă trei pași în spate:
- Vezi care este intersecția dintre tine și persoana care oferă feedback-ul, dar și care sunt diferențele.
- Care sunt rolurile pe care fiecare le are și ce implicații există în fiecare rol, indiferent dacă este vorba de familie sau de organizația din care facem parte.
- Înțelege imaginea de ansamblu.
Privind astfel lucrurile, reducem judecățile, întărim responsabilitatea și ajungem la rădăcinile problemei.
De multe ori, când primim un feedback, emoțiile puternice ne forțează să ne îndreptăm către extreme. Unul devine totul, acum devine mereu, parțial devine în totalitate. Sentimentul distorsionează poveștile despre cine spunem că suntem, cum credem că ne văd alții și care credem că sunt consecințele feedback-ului.
Pentru a evita să interpretăm greșit feedback-ul primit putem:
- Să ne pregătim înainte, să ne gândim în avans la conversație și la posibilele reacții. Putem intra în starea de negare, de exagerare, de luptă sau fugi și astfel este util să recunoaștem aceste tipare, pentru a avea control asupra lor în cazul în care se manifestă.
- Separăm sentimentele: de poveste, de feedback. Pe măsură ce încetinește ritmul și ne dăm seama ce se întâmplă în mintea și în trupul nostru, putem începe să ne filtrăm reacțiile. Vom putea să distingem emoțiile de povestea pe care ne-o spunem și de feedback-ul primit.
- Să știm care sunt regulile după care lumea noastră funcționează atunci când avem sentimente puternice, pentru că în aceste momente regulile sunt uitate. Ajută să spunem povestea din nou, ținând cont de regulile generale.
- Să vedem lucrurile dintr-o altă perspectivă. Fie ne putem imagina că suntem observatori sau că privim înapoi din viitor, poate chiar să facem haz de necaz de propria situație.
- Acceptăm că nu putem controla cum ne percep alții.
- Cultivăm o mentalitate de creștere. Când se întâmplă lucrurile nedorite, ajută să gândim uneori că sentimentele negative pot avea un sens în viața noastră, ne pot forța să ne evaluăm într-un mod în care altfel n-am fi făcut-o.
- Stabilește limitele potrivite în cazul feedback-ului primit. Acest aspect este esențial pentru starea ta de bine și a relațiilor, indiferent că sunt personale sau profesionale. A putea spune NU este o abilitate importantă și necesară în multe situații.
Feedback-ul este un instrument de dezvoltare, e un proces care să te ajute să faci mai bine ce faci deja, să păstrezi obiceiurile bune, dar și să construiești relații mai bune. Fă un obicei din a cere feedback și a oferi feedback în timp real.
Întrucât povesteam despre fericire la începutul acestui articol, la finalul lui concluzia este că povestea pe care o spunem despre noi influențează feedback-ul oferit sau primit. Iar pentru a te ajuta să manifești o atitudine pozitivă, necesară indiferent dacă oferi sau primești feeback, poți alege în plus să meditezi, să faci exerciții fizice și să-i ajuți pe cei din jurul tău. Și cât de des poți, transformă feedback-ul într-o oportunitate de învățare.
