În următoarele 5 minute vei afla:

– Cum cuantifici cât timp ai, de fapt și de drept, doar pentru sufletul tău.
– De ce e important, atunci când iei în considerare orele lucrate, să notezi și intervalul de timp pe care îl petreci pe drum.


Dacă ai agenda plină de sarcini și abia reușești să-ți asiguri un acoperiș deasupra capului și/sau să-ți crești copiii fără niciun ajutor, atunci s-ar putea, într-adevăr, să n-ai zece ore pe zi pentru a-ți reîncărca bateriile.

În medie, într-o zi lucrătoare, petrecem aproape nouă ore muncind – adică opt ore la muncă și în jur de 50 de minute în total alocate drumului dus-întors. Dormim în jur de șapte ore și 45 de minute. Ne uităm la televizor sau pe social media cam două ore și jumătate. Petrecem între o oră și trei ore îngrijindu-i pe ceilalți, alocăm în jur de o oră treburilor casnice și o oră pentru a mânca și a bea. Ne mai rămâne o oră și jumătate, pe care o petrece făcând „alte lucruri“ – activități în folosul comunității sau religioase, cumpărături, mers la școală sau îngrijirea propriei persoane.

Deci 24 de ore.

Schimbările necesare evidente – mai mult somn, mai multă mișcare – au o soluție la fel de evidentă: mai puțin timp pe social media, sau la cumpărături, sau făcând treburi casnice – oricare îți ia mai mult din timpul tău în „modul implicit“.

Somnul este singurul care nu-ți permite să faci altceva în același timp. Restul până la 42% poate fi folosit simultan pentru scopuri multiple care au ca finalitate starea ta de bine: îți petreci timpul cu familia și prietenii, luați masa împreună, te plimbi sau mergi la sală. Te duci cu bicicleta până la piață. Postezi mesaje despre serialul tău preferat pe social media, laolaltă cu alți 1000 de fani ai serialului. Ceea ce contează este ca acest interval să fie alocat „fericirii“ tale.

Analizat așa, este aproape dureros de simplu și de evident: somn, mâncare, prieteni și mișcare. 

Notează exact modul în care îți folosești timpul

Dacă ai un program destul de stabil, îl poți nota imediat. Dacă programul tău se tot schimbă, completează-l zilnic pentru a vedea ce se întâmplă în următoarele șapte zile.

  • Rezervă-ți timp pentru somn. Ar trebui să fie cel puțin o reprezentare realistă a intervalelor în care dormi cu adevărat. Asigură-te că incluzi în intervalul alocat somnului timpul de care ai nevoie pentru a adormi și timpul care se scurge din momentul în care se declanșează alarma până când te ridici din pat. Aceasta este „șansa ta de somn“.
  • Notează evenimentele care au loc regulat, cum ar fi:
  1. serviciu (plus drumul dus-întors);
  2. activități alocate copiilor și îngrijirii lor;
  3. activități sociale, inclusiv cele cu partenerul (nu uita de sex);
  4. mese, inclusiv pregătirea lor;
  5. baie/duș/timp alocat pentru aranjarea părului;
  6. cumpărături (inclusiv cumpărăturile zilnice și cumpărăturile online);
  7. timp petrecut în fața televizorului, pe internet/social media, alocat jocurilor individuale și petrecut cu ochii în telefon.
  • Aproximează activitățile mai puțin frecvente, dar prevăzute, cum ar fi programările la doctor, spălatul mașinii,  reparații la casă etc. Poți obține cu ușurință o estimare a lor, gândindu-te cât timp ai alocat acestor lucruri în ultimele 12 luni. Adună toate intervalele, împarte la 52 și vei obține intervalul mediu pe săptămână.
  • Folosește un cod de culori, stabilind o culoare pentru fiecare activitate, în funcție de tipurile de nevoi îndeplinite: relaționare, odihnă (atât somn, cât și intervalul în care îți lași mintea să rătăcească), scop și finalizarea ciclului.

Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Apoi, tot notând în jurnal, imaginează-ți cum ai putea face ca să-ți folosești timpul într-un mod mai aproape de „ideal“ – acest „ideal“ fiind complet subiectiv. Tu știi dacă ai nevoie de mai mult somn, de un interval mai lung pentru a finaliza ciclul stresului, de mai multă relaționare sau, pur și simplu, de mai mult timp.

  • Ideal, programul de somn ar trebui să fie fix, incluzând între șapte și nouă ore pe zi, chiar și în weekenduri, dar poți compensa micile lipsuri cu un pui de somn ziua, din când în când, sau dormind în plus la finalul săptămânii.
  • Rezervă-ți 30 de minute zilnic pentru a purta o „conversație relaxantă“. Dacă cel cu care porți astfel de discuții este partenerul de viață, ai putea adăuga și o oră pe săptămână în care să vorbiți despre relația voastră. Cercetă- rile recomandă aceste demersuri, considerându-le obligatorii pentru menținerea unei relații mulțumitoare.
  • Include între 30 și 60 de minute pentru activități fizice în trei până la șase zile pe săptămână, plus timpul necesar pregătirii și deplasării la sală, teren etc.
  • Folosește același cod cromatic ca mai îna- inte – relaționare, odihnă, sens și finalizarea ciclului.
  • Codifică unele activități, precum folosirea telefonului, cumpărăturile sau pregătirea meselor, pe care nu le-ai alocat intervalului de odihnă în care îți lași mintea să rătăcească, și vezi dacă reușești să treci de la agitația provocată de griji la o perspectivă calmă asupra viitorului.

Când petreci mai mult timp odihnindu-te, avantajul este că în cele 58 de procente de timp rămase ești mai energică, mai concentrată, mai creativă și o prezență mai plăcută – ca să nu mai spunem că vei fi mai atentă la volan, vei face mai puține greșeli și probabil te vei bucura mai mult de ceea ce faci, în loc să simți pur și simplu că „trebuie“.

Știm ce să facem și avem timpul s-o facem. E simplu. Evident. Ușor. Nu-i așa? Bineînțeles că nu. Dacă ar fi fost simplu, evident și ușor, am face-o deja cu toatele. Așadar, de ce schimbarea asta simplă și evidentă este atât de dificilă pentru atâția oameni?

În cartea sa Despre somn. De ce este vital să dormim și să visăm, Matthew Walker descrie neglijarea culturală a somnului drept un „laț care ne sugrumă“ și insistă că „trebuie să aibă loc o schimbare radicală în evaluarea personală, culturală, profesională și socială a somnului“. De pildă, avem nevoie ca școlile – mai ales liceele – să înceapă cursurile mai târziu, ceea ce impune ca părinții să aibă ore flexibile de lucru, ceea ce, la rândul său, înseamnă ca angajatorii să pună pe primul loc capacitatea angajaților de a-și îndeplini și obligațiile familiale, nu doar pe cele profesionale. Este doar un exemplu de schimbare fundamentală necesară pentru a crea o lume în care să avem cu toții resurse ca să fim odihniți și sănătoși. 

Articolul conține fragmente din cartea Burnout. Cum sa spargi cercul vicios al stresului de Emily Nagoski și Amelia Nagoski, volum apărut la Editura Litera în 2021.

Citește și:

Cele 7 tipuri de odihnă de care ai nevoie

Somnul și cofeina – o relație complicată