În următoarele 5 minute vei afla:
– Ce pot face părinții pentru sănătatea psihică a tinerilor.
– Cum a intensificat pandemia tulburările obsesiv-compulsive.
Depresia, supranumită și boala secolului XXI, și efectul ei asupra tinerilor din ziua de azi a devenit una dintre principalele preocupări ale cercetătorilor și psihologilor. Pe lângă efectele directe ale pandemiei în termeni de izolare există și un impact pe termen lung asupra modului în care adolescenții din ziua de astăzi se dezvoltă. Sănătatea mintală a acestora s-a deteriorat semnificativ în ultima perioadă, iar acest lucru este susținut de o diversitate de studii și fenomene care le-a afectat viața socială.
Am observat că, mai mult decât în anii anteriori, simptomatologia depresivă și cea anxioasă apare mult mai des în rândul tinerilor, alături de o intensificare a fobiilor, mai ales germofobiile și sociofobiile. Adolescenții ajung să dezvolte simptome atunci când capacitatea lor de adaptare este depășită de ritmul schimbărilor la care sunt supuși. Da, ne putem gândi că au existat perioade istorice mai dure decât aceasta pe care o traversăm, războaie, foamete, etc. Diferența constă în faptul că această pandemie a lovit umanitatea într-o perioadă de pace, libertate, schimbări sociale importante, chiar și în România.
Adolescenții aveau înainte de pandemie acces la libertatea pe care o societate de consum o presupune, la confortul de a merge la concerte, la mall, la diverse distracții împreună cu colegii lor. Iar școala, ca experiență de socializare, se făcea doar fizic. Trecerea la școala online a generat, chiar și pentru adolescenți, nu numai pentru școlarii mici, o experiență tristă de deconectare de la grupul social care în adolescență este extrem de important. Izolarea în carantină și refugierea în mediul online i-a privat pe tineri de contactul față în față, esențial mai ales în relațiile de prietenie, și care nu poate fi compensat de conectarea prin social media. Nesiguranța legată de schimbările de orar, de modul de evaluare și de metodele de examinare a creat ocazia dezvoltării anumitor tulburări de anxietate. Adolescenții predispuși la anumite comportamente obsesionale (spre exemplu, ritualurile de spălat pe mâini) le-au intensificat în această perioadă, transformându-le în adevărate tulburări obsesiv-compulsive.
Una din trei adolescente suferă de simptome depresive sau de anxietate
Conform unui studiu realizat în SUA, 46% din părinții chestionați au raportat că, de la începutul izolării, situația mentală a copiilor lor s-a deteriorat. Tot în același studiu se sugerează faptul că una din trei adolescente și unul din cinci băieți cu vârste între 13 și 18 ani au semnalat simptome de anxietate sau depresie.
Un adolescent are nevoie de câteva repere de stabilitate în viața lui, repere oferite, de obicei, de părinți, profesori, educatori, dar adolescența este și vârsta la care ei pot explora și alte influențe exterioare familiei. Un anumit tip de rutină este necesar pentru crearea unui sentiment de confort psihic, de aceea orice schimbare în program poate reprezenta un factor de stres sau de disconfort.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
În mod cert, pandemia și-a pus amprenta asupra modului în care adolescenții își petrec timpul liber, pentru că nu mai au același tip de libertate în a-și alege locurile de întâlnire. De asemenea, procedurile atât de complicate de revenire la școală, atunci când este depistat un caz nou de COVID, creează nemulțumire în rândurile tuturor. Nu este plăcut ca, dintr-o clasă de 30 de elevi, să participe doar patru-cinci copii fizic, iar restul să participe online, cu camera video sau fără cameră. Copiii trebuie susținuți în adaptarea lor la noul regim de viață și de educație online.
Când vine vorba despre rezolvarea acestor probleme psihice generate de pandemie, părinții au cel mai important rol. Ei sunt primii care pot observa schimbarea anumitor comportamente sau stări emoționale. Este greu de crezut că profesorii ar putea avea atenția orientată către diverse situații, altele decât cele strict educaționale sau academice.
Orice membru al familiei care observă cea mai mică schimbare de dispoziție ar putea investiga care sunt cauzele acestor transformări pentru a putea începe un demers în această direcție. Profilactic însă, mai ales în perioada pandemiei, părinții ar trebui să insiste pe identificarea unor forme de relaxare pentru copiii lor, una care nu presupun jocuri video sau consum de social media. Relaxarea în aer liber, prin orice fel de sport, individual sau de echipă, este mai mult decât binevenită. Ciclismul, înotul, fotbalul, alergatul în parc în ultimă instanță, de fapt, orice formă de mișcare fizică, nu doar că înleslește socializarea, dar fortifică atât mintea cât și corpul.
Ce pot face părinții pentru sănătatea psihică a tinerilor?
Aș menționa, mai ales în această perioadă, că insistența pe rezultate școlare de excepție să fie diminuată sau să existe o toleranță mai mare pentru acceptarea și a unor rezultate care nu frizează perfecțiunea. Mai ales în perioadele examenelor de evaluare națională sau de bacalaureat se pune presiune pe copii, dar ritmul de pregătire trebuie să țină seama și de rezistența copilului la stres, nu numai de ambițiile părinților.
Cele mai importante simptome care pot fi observate din timp sunt apatia, tristețea, dezinteresul, retragerea tinerilor în spațiul lor intim, lipsa dorinței de a cunoaște persoane noi sau de a relua legătura cu prieteni vechi, colegi sau vecini din cartier. Retragerea în sine, tristețea accentuată, refuzul de a merge în locuri care altădată li se păreau interesante trebuie să le dea de gândit părinților că este ceva în neregulă cu copilul lor.
Prima acțiune ce trebuie luată în considerare este începerea unui dialog cu adolescentul pentru a descoperi, din perspectiva sa, care sunt problemele. Prima verigă importantă în restabilirea stării de bine a copilului ar putea fi psihologul școlar. De multe ori, o intervenție precoce de succes poate fi în cabinetul acestuia. Psihologii din școală sunt pregătiți pentru a înțelege atât conflictele interioare, cât și situațiile de stres de performanță la care orice elev poate fi supus. Dacă după o intervenție în cabinetul psihologului școlar nu se observă schimbări importante sau dacă nu există un psiholog în școală sau liceu, următoarea verigă importantă este medicul de familie. El e în măsură să propună un consult cu un medic psihiatru sau psihoterapeut, în funcție de gravitatea situației.
Citește și:
Cum îți ajuți copilul să gestioneze stresul în această perioadă, în funcție de vârstă
Școala online: elevii, profesorii și părinții se străduiesc să treacă clasa