În următoarele 3 minute vei afla:

– De ce să eviți multitasking-ul, chiar dacă e în natura ta să-l practici.
– Care este regula lui 1-3-5 și cu ce te poate ajuta, zilnic.


Tot mai mulți oameni din jurul meu se plâng că nu-și mai văd capul de treabă. Este vorba despre părinți care muncesc (cei mai mulți de acasă), iar zilele încep să semene cu escaladarea unui vârf de munte. Numai că drumul nu șerpuiește printre păduri de conifere și flori-de-colț, ci printre deadline-uri, proiecte, teme, aprovizionare și ședințe online. Practic, fiecare zi presupune să privești haosul direct în ochi și să îl ții sub control, în timp ce încerci să nu-ți pierzi concentrarea, mințile și productivitatea. 

Din fericire, există mai multe abordări care te vor ajuta să temperezi ritmul zilelor, să faci ordine în mintea ta și chiar să (re)începi să te bucuri de fiecare zi a săptămânii, nu doar de promisiunea weekend-ului atât de repede trecător.

Nu, nu ai o problemă cu organizarea!

De fapt, cu cât ești mai organizat, cu atât crește riscul să te trezești față-n față cu un program riguros organizat și neiertător. Vei îngrămădi într-o zi mai mult decât poți duce, ori vei duce mai mult decât poți duce cu plăcere, creativitate și bucurie. De exemplu, eu trăiesc în continuare sub tirania listelor (mă tratez încet, încet): am liste în aplicații, pe agendă, pe ușa frigiderului, pe post-it-uri lipite în fața biroului. Și, mai ales, am liste în cap. Ba chiar încep să trăiesc cu senzația că am instalat în softul personal un fel de reminder, care sună când mă aștept mai puțin (și care pare să consume destul de multă energie). 

Andy Puddicombe, co-fondatorul Headspace.com, propune într-un articol de pe The Guardian meditația ca fiind o soluție pentru această problemă: “De fapt, secretul stă în atitudinea pe care o avem vizavi de sarcinile alocate unei zile. Sigur, putem să ne ocupăm tot timpul cu lucruri de făcut, putem fi etern ocupați. Tocmai de aceea, timpul liber dedicat odihnei trebuie să fie o decizie asumată, conștientă. Meditația te ajută să-ți dai seama ce este cu adevărat urgent și care sunt lucrurile care doar par urgente”.

În consecință, nu. Nu avem o problemă cu organizarea, ci cu modul în care percepem ceea ce avem de făcut. 

Cum să abordezi lucrurile cu mai puțin stres

Prioritizează ca un medic!

Regândirea modului în care prioritizezi poate fi primul pas spre o viață mai calmă. Odată ce stabilești ce este cu adevărat important pentru tine, vei avea mai multă claritate. Cum ai putea prioritiza dacă nu stabilești ce se află de podiumul intereselor tale? Când nu e limpede ce contează, totul va părea urgent și important, iar atenția ta se va duce în zeci de direcții. 

Gândește ca un medic de la urgențe: un infarct are prioritate în fața unei glezne luxate. Indiferent de meseria ta, vor exista ”glezne luxate” și ”infarcte”. 

Sau aplică tehnica 1-3-5: zilnic, propune-ți să duci la bun sfârșit un proiect amplu (de exemplu, să finalizezi ceva care ține de birou și care influențează activitatea colegilor de echipă), trei lucruri cu dificultate medie (ca timp, concentrare și resurse) și cinci mărunțișuri care mai degrabă te stresează pentru că le tot amâni și nu pentru că ar consuma timp, energie sau resurse. Asta presupune că lista ta nu va avea mai mult de nouă puncte de bifat într-o zi. Desigur, poți adapta ideea la realitatea nevoilor tale (dacă într-o zi ai de terminat două proiecte mari, redu din celelalte): esențial este să-ți dai seama că trebuie să alegi ce este cu adevărat urgent și să nu te suprasoliciți. 

Schimbă modul în care te raportezi la ce ai de făcut!

Te provoc să te gândești chiar acum la ce ai de făcut azi sau mâine și să alegi câteva dintre sarcini: cum te fac să te simți? Te stresează, te încântă, te descurajează, te entuziasmează? Ți-e teamă că nu vei ști să faci ceva și că ai putea să fii judecat de ceilalți? 

Izolează sarcinile care îți aduc sentimente negative și regândește felul în care te raportezi la ele. Află de ce te stresează, de ce te presează mai mult decât altele, ce s-ar putea întâmpla dacă ai cere mai mult timp pentru ele sau dacă le-ai aborda cu mai puțină încrâncenare sau chiar cu plăcere.

De exemplu:

– Dacă am de livrat ceva amplu, în loc să mă las copleșit, rezerv timp suficient pentru a mă asigura că pot da randament și calitate. În acel timp, mă concentrez asupra sarcinii respective și devine prioritatea mea absolută în răstimpul alocat ei. 

– Dacă am de gătit masa de prânz, o voi face cu plăcere, fără vinovăție că nu muncesc, în acele clipe, pentru birou și voi simți dragoste, nu panică. 

Când mă confrunt cu ceva nou, care mă scoate din zona de confort, înlocuiesc teama de eșec cu bucuria că învăț ceva nou și-mi măresc arsenalul de abilități, îmi hrănesc curiozitatea, îmi țin mintea alertă. 

– Ceea ce am azi de făcut este un fel de loc de joacă: mă pot bucura de fiecare experiență dacă o privesc dintr-o perspectivă nouă. Chiar și cele mai plictisitoare sarcini devin plăcute dacă le încarci cu energie ludică. Ai de făcut un tabel? Imaginează-ți că plantezi flori și că rezultatul final este, de fapt, o grădină.

Separă lucrurile pe ”căprării”! 

Căprăriile erau mici detașamente de soldați aflate sub comanda unui căprar. Așadar, împrumută din rigoarea militară atunci când lucrurile te copleșesc și fă ordine în ceea ce ai de făcut. Fii comandantul propriului regiment de sarcini: tu ești la cârma lor, nu le permite să preia ele cârma. 

Află, în primul rând, care sunt sectoarele vieții tale: profesie, copii, partener, timp liber și așa mai departe. Fiecare dintre ele ar trebui să aibă un timp alocat pe zi pentru că doar așa ne simțim împliniți și nu începem să șchiopătăm: ți-e cunoscut exercițiul ”Roata vieții”? Tu decizi cum îți construiești propriul echilibru, ce te încarcă, ce te bucură, ce te face să te simți în siguranță. Fă, așadar, liste separate cu aceste sectoare și observă dacă sunt echilibrate (o zi în care predomină sarcinile de muncă – să zicem nouă lucruri de bifat și în care lista cu bucurii are, eventual, un singur punct – o baie fierbinte, seara, arată că trebuie să te privești cu mai multă dragoste. Ai nevoie să-ți încarci bateriile!).


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Antrenează-ți concentrarea!

Odată ce ai stabilit ce este cu advărat urgent și ai obținut (pe hârtie) echilibrul între productivitate la birou și bucurie personală, lumea e a ta! Cu o ultimă condiție: evită multi-tasking-ul! Femeile sunt mai înclinate și, probabil, mai bune la jonglatul cu sarcini: o arată și studiul britanic citat de bbc.com. Dar de epuizat, ne epuizează pe toți. Așa că, dacă ți-e familiar tabloul cu tine scriind un mail în timp ce discuți la telefon cu un furnizor, sau dacă muncești de acasă și faci un slalom constant între calculator, bucătărie, copil și mașina de spălat, oprește-te! 

Învață să faci lucrurile pe rând și le vei face mai bine, mai repede, cu un consum emoțional mai mic. Este o chestiune care poate fi antrenată și ține, până la urmă, de respectul de sine. Odată ce ai ales să lucrezi la ceva, acordă-i toată atenția ta. Oprește notificările telefonului, închide ușa încăperii în care lucrezi, fii acolo cu toată ființa ta. Când simți că atenția îți este distrasă, inspiră adânc și reia treaba pe care o făceai. Poți simți recunoștință pentru această pauză mentală de la ceea ce te distrage și s-ar putea să remarci un lucru uimitor: ceea ce te speria înainte devine mult mai simplu și mai plăcut de făcut, odată ce reușești să te concentrezi. 

Citește și:

5 lucruri pe care le au în comun oamenii care își iubesc locul de muncă

De ce să te plimbi ca omul care vrei să devii

Author(s)

  • Ruxandra Rusan

    Jurnalist, editorialist Thrive Global România

    Ruxandra Rusan a lucrat în presa scrisă, radio, televiziune și, mai nou, în online. Este practician NLP și pasionată de psihologie. A avut ocazia să intervieveze personalități din diferite domenii și să învețe de la fiecare câte ceva. Crede că fiecare încercare prin care trecem ne ajută să ne vindecăm de ceva care ne apasă sufletul. Este și mama unui adolescent, iar asta vine cu un proces interesant de redefinire.