În următoarele 4 minute vei afla:

– Ce este burnout-ul politic.
– Care ar fi consecințele egalității din cadrul domestic.


Bine v-am regăsit, la început de an! Oare doar mie mi s-a părut că 2019 a durat ceva? Mie una mi s-a părut că anul ăsta a zăbovit mai mult decât era cazul, ca un musafir care nu se mai dă dus („Hei, 2019, nu vezi că deja umplem mașina de spălat vase?”), dar iată că, în sfârșit, a fost obligat să-și ia rămas-bun.

De fapt, mi-a plăcut mereu Anul Nou, mai ales pentru perioada de reflecție asociată începutului. Obiceiul de a te opri să privești și înapoi, și înainte, de a te gândi la lucrurile prin care ai trecut și la cele pe care urmează să le trăiești, este întotdeauna o idee bună. Dar nu e deloc ușor, într-o lume care se rotește continuu – iar Anul Nou este unul dintre rarele momente în care cultura noastră ne permite să profităm de o pauză.

Să aruncăm o privire la unele dintre cele mai importante povești ale anului, care au imprimat ritmul Thrive Global. Să ne amintim de tendințele pe care le vom urmări în 2020 și de câteva dintre articolele pe care le-am publicat anul trecut, și care se numără printre preferatele mele.

Retrospectivă

2019 a fost un an marcat de discuția despre sindromul de burnout.

S-a vorbit despre burnout generațional: Anul a început cu materialul devenit viral, scris de Anne Helen Petersen, despre burnout în rândul milenialilor. Semnalul de alarmă emis de Petersen a atins o coardă sensibilă, dar, așa cum am explicat, în replică, Burnout nu trebuie să însemne normalitate, și sper ca milenialii să fie tocmai generația care să respingă burnout-ul. Thrive a continuat discuția în Today Show aici. Iar pentru mai multe dovezi științifice, aici regăsiți toate detaliile despre burnout.

Am vorbit despre burnout în rândul angajaților: Cealaltă fațetă a fenomenului burnout a fost adusă în discuție la final de an, cu materialul exploziv publicat de The Verge despre cultura toxică din interiorul Away, o companie care fabrică articole de voiaj, foarte îndrăgită de influenceri. Chiar dacă factorii care generaseră burnout-ul în interiorul Away erau foarte specifici, povestea conține lecții pentru toate firmele: despre burnout, despre cultura companiei și despre dezvoltare. Am scris despre acest subiect aici: De ce povestea Away este un semnal de alarmă pentru orice director de companie.

A existat și burnout politic: În noiembrie, Asociația Americană de Psihologie a publicat raportul privind stresul în America (2019), concluzionând că alegerile prezidențiale au reprezentat una dintre principalele surse de stres. Un alt studiu a demonstrat că politica ne face rău fizic multora dintre noi. N-ar trebui să luptăm doar pentru a schimba sistemul politic, ci și reacțiile pe care le avem la el. Iată ghidul pe care l-am realizat pentru a ne păstra sănătatea în timpul alegerilor din 2020.

Burnout-ul politic din 2019 n-a fost doar o discuție despre votanți, ci și o mare problemă pentru candidați – sau, cel puțin, așa ar trebui. Argumentarea mea se găsește aici: prevenirea extenuării ar trebui adăugată pe lista de priorități a echipelor de campanie electorală din toate formațiunile politice.

După infarctul lui Bernie Sanders, am ratat șansa de a continua discuția despre serviciile de sănătate, discuție redusă în acest moment doar la accesul la asigurarea medicală, în caz de boală. Mai avem 10 luni la dispoziție pentru a readuce acest subiect în prim-plan și pentru a vorbi despre sănătate în general, și nu doar despre cum putem plăti atunci când ne îmbolnăvim.

S-a vorbit și despre burnout global: În mai, Organizația Mondială a Sănătății a extins definiția burnout-ului în Clasificarea internațională a bolilor și problemelor de sănătate conexe. A fost un moment crucial în recunoașterea burnout-ului ca epidemie globală. Așa cum a demonstrat-o și interesul susținut al mass-media, s-a confirmat că oamenii din întreaga lume așteaptă cu disperare soluții. Aici aveți materialul meu despre acest subiect: burnout-ul a devenit, oficial, o criză la locul de muncă.

Avanpremieră

Iată și câteva dintre tendințele pe care le așteptăm cu mare interes în 2020 — toate sunt antidoturi la burnout-ul înregistrat în 2019.

Importanța tot mai mare a culturii organizaționale: Așa cum ne-a demonstrat povestea Away (și mai ales reacția virulentă a publicului), companiile ignoră cultura muncii etice, pe propriul risc. În 2020, această cultură va fi recunoscută, în sfârșit, despre ceea ce este: un aspect esențial, atât la nivel intern, cât și la nivel extern. În aprilie, am lansat Thrive XM Index la Thrive Global, care permite companiilor să definească și să măsoare experiențele angajaților, folosindu-le feedback-ul pentru a crea o cultură organizațională prosperă și eficientă: Thrive XM Index: cum umplem prăpastia dintre experiențele angajaților și așteptările lor.

Schimbările importante încep cu pași mici: La început de an se fac face multe promisiuni, însă la majoritatea se renunță rapid. Nu și dacă oamenii sunt atenți la știința emergentă a schimbării obiceiurilor. Cu siguranță, dacă vrem să învingem epidemia globală de burnout, trebuie să facem schimbări majore în stilul nostru de viață și în modul de lucru. Totuși, știința ne demonstrează că este ideal să începem cu pași mici. De aceea, la baza platformei Thrive Global, prin care vizăm schimbarea comportamentului, stau Micropașii, despre care am scris pentru rubrica Smarter Living din New York Times. 2020 poate fi un an al progresului, însă doar dacă începem treptat: Cum pot conduce obiceiurile mici la schimbări majore.

Tehnologia și datele vor fi folosite pentru a face bine: În ultimii câțiva ani, am remarcat o schimbare profundă în relația noastră cu tehnologia. Ne aflăm într-un moment de răscruce: tehnologia poate fi folosită atât pentru a ne spori starea de bine, dar și pentru a o sabota. Există suficiente dovezi care susțin efectele negative ale tehnologiei, însă eu prevăd că, în 2020, vom vorbi și despre cele pozitive. De exemplu, discuția despre inteligența artificială se va extinde dincolo de automatizare și de eliminarea locurilor de muncă și va viza toate căile prin care Inteligența artificială poate susține schimbarea comportamentală de care avem nevoie pentru a combate incidența tot mai crescută a bolilor cronice și a crizei sănătății noastre mentale.

În noiembrie, Apple a anunțat câteva noutăți, care schimbă jocul în cercetarea medicală: datele noastre vor fi folosite nu doar pentru a ne monitoriza starea de sănătate, ci și pentru a o îmbunătăți. Iată cum putem lua parte la această inițiativă.

Egalitatea domestică va determina egalitatea la locul de muncă: Și în 2019 femeile au continuat să avanseze cu pași mari la locul de muncă. Dar unul dintre motivele pentru care femeile plătesc un preț mai mare chiar și când vine vorba de burnout este ce se întâmplă acasă: mai multe sarcini de îndeplinit în comparație cu partenerii lor și cu ceilalți membri ai familiei. De aceea, cartea Evei Rodsky, Fair Play, a avut un asemenea impact: pentru că a atins un punct sensibil al societății noastre. Dacă dorim să facem progrese atunci când vine vorba de egalitatea profesională a femeilor în 2020, trebuie să începem cu volumul de muncă depus acasă.

Un an Thrive

Și, înainte să închei, iată câteva dintre subiectele despre care am scris în 2019 pe Thrive și pe care plănuim să le dezvoltăm anul acesta:

Viitorul sănătății noastre ține de evoluție
Este timpul să ne concentrăm pe problemele de fond și nu doar pe simptome.

Managementul empatic: Valoarea culturală care reprezintă avantajul competitiv primordial
Crearea unei culturi a feedback-ului continuu și sincer permite atât angajaților, cât și companiilor să progreseze.

Ce lipsește din discuția noastră despre grija față de propria persoană
Dacă vorbim despre grija față de propria persoană, voluntariatul și caritatea sunt medicamente care pot face minuni.

Să nu o numim „vacanță”
Timpul Thrive este soluția pentru obținerea succesului sustenabil.

De ce diferența de stil este costisitoare pentru femei și cum să rezolvăm problema
Găsește o piesă vestimentară care-ți place și poartă-o… iar și iar.

Thriving Mind: Este timpul să schimbăm abordarea subiectului sănătății mentale: de la conștientizare la acțiune
Hai să facem pași mici care deblochează bunăstarea mentală, zi după zi.

Citește și:

10 cărți pe care să le citești în 2020

Obiceiuri simple care te vor ajuta să te simți bine în 2020

Author(s)

  • Arianna Huffington

    fondatoare The Huffington Post, fondatoare și CEO Thrive Global

    Arianna Huffington, fondator The Huffington Post, fondator și CEO Thrive, autoare a 15 cărți, care acoperă teme dintre cele mai variate: artă, mitologie, politică sănătate. În 2005, a lansat The Huffington Post, o platformă de știri și opinii, care a devenit foarte rapid unul dintre cele mai prestigioase brand-uri media online. În august 2016, a lansat Thrive Global, o platformă de wellbeing și eficiență, pentru corporații și consumatori individuali, ce are ca misiune schimbarea modului în care muncim și trăim și care își propune să pună capăt concepției false potrivit căreia burnout-ul este prețul pe care trebuie să-l plătim pentru succes. Arianna Huffington a fost desemnată printre cei mai influenți 100 de oameni din lume de către publicația Time și se găsește pe lista celor mai puternice 100 de femei din lume. Născută în Grecia, s-a mutat la Londra la vârsta de 16 ani, și a absolvit Universitatea Cambridge cu specializarea în economie. La 21 de ani, a devenit președinta faimoasei societăți de dezbateri Cambridge Union.
    Cele mai recente cărți ale Ariannei Huffington - Thrive (Succesul redefinit: prosperitate, înțelepciune, miracol și crearea unei vieți pline de sens) și The Sleep Revolution (Revoluția somnului) - au ajuns, imediat după lansare, bestseller-uri internaționale.