În următoarele 5 minute vei afla:

– Ce practică de antrenament din lumea fitness-ului poate fi aplicată cu succes și în domeniul sarcinilor mentale.
– Care este valoarea psihologică a navetei sau a orelor petrecute în trafic și în mijloacele de transport în comun atunci când ne întoarcem de la serviciu. 


Evident, atunci când lucrezi într-un birou, cel mai important beneficiu pe care-l ai este acela că poți trage o linie fizică, reală, între viața personală și cea profesională. De cealaltă parte, atunci când lucrează de la distanță, cea mai mare îngrijorare (reală) pe care o resimt mulți oameni este legată de faptul că au senzația că trăiesc într-un birou și că nu vor reuși vreodată să creeze un spațiu separat și distinct, de care au nevoie, să se odihnească și să se relaxeze în afara muncii. 

Una dintre metodele prin care poți să mai îndulcești situația este să stabilești un orar clar și să faci tot ce poți ca să separi, fizic, spațiul de lucru de cel de relaxare. Și poți extinde această metodă clarificând, de la început, modul în care lucrezi pe parcursul zilei și felul în care vei separa viața ta de la birou de cea de acasă. 

Gestionează-ți energia 

Cum reușești să nu te extenuezi muncind? În primul rând, nu este vorba despre cum îți gestionezi munca pe care o ai de făcut, ci este și despre cum muncești și în ce fel te descurci cu volumul de muncă. Doar pentru că ai stabilit niște intervale orare exacte pentru muncă în timpul zilei, asta nu înseamnă că trebuie să te cufunzi cu totul în acea activitate, lucrând, fără nici o pauză, toată perioada. Atunci când îți pui la punct orarul, e bine să încerci să combini diferitele tipuri de activitate, să adaugi niște pauze și să remarci care sunt perioadele în care energia ta crește sau scade. 

În lumea fitness-ului, există o practică foarte răspândită a antrenamentelor numită „interval training”: asta înseamnă reprize puternice de exerciții grele, riguroase, urmate de scurte pauze pentru a-ți trage sufletul. Metoda are scopul de a-ți crește puterea și rezistența, fără a-ți extenua corpul. 

Această schemă de interval training poate fi aplicată și sarcinilor mentale, de asemenea: trebuie să alternezi perioadele de muncă intelectuală super-intensă cu scurte pauze, astfel încât să te asiguri că nu te suprasoliciți.  Personal îmi place să-mi programez perioadele de lucru intens în timpul dimineții (când sunt cel mai puternic din punct de vedere cognitiv) și aici pot enumera sarcinile care țin de scris și de cercetarea pentru noi articole. 

Apoi fac o pauză și rezerv după-amiaza întâlnirilor și sarcinilor care sunt mai mult orientate către discuții și care nu necesită atât de multă concentrare și nici o capacitate mentală foarte ridicată. 

Este important să-ți stabilești un regim similar de muncă și să-ți acorzi un pic de timp pentru a decide care perioade din zi sunt mai propice pentru tine pentru a duce la bun sfârșit diferite tipuri de sarcini. Acest proces poate fi unul de tipul încercare-eșec, însă să determini ce anume funcționează pentru tine poate avea un impact de lungă durată asupra fericirii și productivității tale. 

Creează intervale de tranzit

În aceeași notă, este incredibil de util să ai parte de activități care să funcționeze ca o zonă-tampon, unele care să te ajute să delimitezi timpul de muncă de timpul personal. În mod instinctiv, angajații care lucrează de la distanță se reped la telefon sau la computer de îndată ce s-au trezit, lucrează în continuu până la cină și nu de puține ori își aduc munca în dormitor pe timpul nopții. 

Desigur, nimeni nu iubește traficul sau sistemele de transport public extrem de aglomerat, însă există totuși o valoare psihologică în acea navetă, una care poate fi reprodusă în mod valoros într-un altfel de spațiu de lucru. De aceea, mulți experți în performanță recomandă să-ți pui la punct o rutină personală pe care să o urmezi în timpul dimineții în loc să te arunci direct asupra muncii de îndată ce te-ai trezit. 

Indiferent dacă vrei să-ți începi ziua cu o cafea și un mic dejun, cu o alergare ușoară sau cu un moment de lectură inspirată, să faci ceva pentru tine în fiecare dimineață te va ajuta să intri în ziua de lucru mult mai energizat și cu ideile mai clare în minte. Dacă te rostogolești din pat și te uiți la telefon sau la computer în secunda imediat următoare, asta poate să-ți aducă instant o doză mare de stres: e-mail-urile legate de muncă cu problemele aferente, unele care au sosit peste noapte, notificările legate de deadline-uri și alte probleme îți vor atrage imediat atenția. 

Ăsta e un mod teribil de a-ți începe ziua; gândește-te că cineva te-ar târî din pat direct la birou la ora 7 dimineața, cât încă mai ești în pijamale. Nu știu ce părere ai tu, însă asta n-ar fi o situație ideală pentru mine. 

Aceeași teorie se aplică și finalului de zi. Mulți oameni care și-au petrecut ani de zile făcând naveta pot depune mărturie că, deși nu le plăcea această navetă într-un mod deosebit, timpul pe care-l petreceau conducând spre casă sau zecile de minute petrecute în transportul în comun le permitea să se detașeze și să uite cumva de muncă înainte să intre în casă. Și situația e în mod special mai evidentă în cazul părinților care lucrează, care se luptă uneori cu tranziția abruptă dintre modul „muncă” și modul „părinte”. 

La fel ca în cazul rutinei de dimineață, îi încurajăm pe toți angajații noștri care lucrează la distanță să-și acorde puțin timp să se desprindă de muncă pe măsură ce ziua de lucru ia sfârșit. Și acesta e un lucru pe care eu însumi am fost nevoit să-l învăț. În mod normal, aș termina întâlnirile la șase după-amiază și imediat aș lua loc la masa de seară cu soția și cei trei copii.

Însă acele cine ar putea fi un pic gălăgioase și haotice, și m-aș simți rapid copleșit. Am învățat să-mi acord 20-30 de minute la finalul zilei ca să fac sport, să meditez, să fac o plimbare scurtă și asta înseamnă foarte mult în ceea ce privește tranziția mentală în afara zilei de lucru. 

Indiferent dacă vrei să scoți câinele afară, să asculți muzică, să citești sau chiar să meditezi, să faci ceva simplu te poate ajuta să te destresezi după o zi lungă în biroul virtual. În plus, această activitate îți oferă semnalul că trebuie să te deconectezi pentru seara care urmează. 


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Protejează-ți dormitorul 

În aceeași notă, este util să-ți ții toate dispozitivele pe care lucrezi în afara dormitorului. Studiile au arătat că, atunci când te uiți la un ecran înainte să adormi, te face să întârzii tranziția către un somn odihnitor și ai parte de o porție mai mică de somn adânc. Atunci când îți aduci laptopul în pat ca să mai răspunzi la câteva e-mail-uri înainte să mergi la culcare, nu vei face altceva decât să-ți accentuezi oboseala și să fii mai puțin alert în ziua următoare. Până la urmă, tot ce vei face va fi să-ți sacrifici starea de bine și eficiența profesională doar ca să răspunzi la niște mesaje care ar putea (și de cele mai multe ori ar trebui) să aștepte până dimineață. 

De asemenea, merită să-ți formezi obiceiul să închizi și să pui deoparte telefonul mobil pe parcursul nopții (ideal undeva în afara dormitorului), și s-o faci cu cel puțin o oră înainte să te culci, pentru a-ți crește la maximum calitatea somnului. Și asta e în mod particular util atunci când ai e-mail-ul instalat pe telefon sau alte aplicații care țin de muncă. Toate aceste instrumente tehnologice fac mult prea ușoară tranziția de la scrollingul pe Instagram la verificarea din reflex a e-mail-ului sau a mesajelor de pe Slack înainte de culcare. 

Amintește-ți: tu controlezi mediul. Dacă faci câțiva pași ca să-ți pui pe primul loc somnul, te vei simți mai bine dimineața și vei fi gata să înfrunți ziua. Munca de la distanță nu devine, instant, una grozavă. Însă, cu strategiile corecte, cu anumite tactici și instrumente, poți fi fericit, împlinit și productiv în timp ce lucrezi de acasă și chiar vei reuși să ajungi la un echilibru muncă-viață care să funcționeze pentru tine. 

Acest fragment a fost publicat în How To Thrive In The Virtual Workplace, o nouă carte de Robert Glazer.

Citește și:

Burnout: o istorie fascinantă

Recuperare post-burnout: 11 strategii eficiente