În următoarele 6 minute vei afla:
– Cum poți ajunge să suferi de burnout chiar și într-un loc de muncă pe care-l iubești.
– Care sunt categoriile profesionale cele mai expuse la burnout.
Cu toții am auzit despre burnout. Și, de vreme ce termenul face deja parte din viața noastră de câțiva ani încoace, probabil că n-a existat niciodată vreo altă perioadă în care să se fi purtat o conversație atât de profundă despre cum modul în care trăim și muncim și care să aibă un efect atât de puternic asupra stării noastre de bine.
Cei mai mulți dintre noi știm, în mod intuitiv, ce înseamnă burnout. Unii dintre noi l-au și experimentat, în vreme ce alții poate că simt că sunt pe punctul de a-i cădea pradă. Știm că lucrătorii din sistemul medical, aflați în prima linie, au avut parte de episoade severe de burnout în timpul celor doi ani de pandemie. Și, atunci când vine vorba să identificăm burnoutul, nu este doar despre „o să știu cum arată când o să îl văd”. În 2019, Organizația Mondială a Sănătății a definit burnout-ul ca fiind „un fenomen ocupațional” care este generat direct de criza colectivă a stresului la locul de muncă, fiind definit de trei caracteristici esențiale:
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
1. Epuizare dată de suprasolicitare (care are legătură cu orele de muncă prelungite, cu estomparea granițelor dintre muncă și viața personală și/sau un volum de muncă greu de gestionat).
2. Sentimente de cinism și detașare.
3. Un sentiment de ineficiență și de lipsă a realizărilor.
Îți sună familiar? Dacă da, află că nu ești singurul. În calitate de medic, am tratat o mulțime de pacienți care se confruntau cu burnout-ul și am experimentat pe propria piele efectele lui neplăcute, așa că am văzut cât de devastator poate fi. Dar, atunci când începem să înțelegem mai mult despre acest fenomen, vom reuși să luăm măsuri mai eficiente și să ne stabilim niște obiceiuri bune cu ajutorul Micropașilor, unele care ne vor ajuta să trăim și să muncim în moduri mult mai sustenabile. Iată patru lucruri pe care trebuie să le iei în seamă dacă te lupți cu burnoutul:
- Poți avea parte de burnout și la un job pe care-l iubești. E un privilegiu să faci o muncă pe care o consideri importantă, cu sens, însă ea nu te va feri, în mod neapărat, de burnout. De fapt, un studiu făcut de Plasticity Labs pe 3.700 de profesioniști arată că angajații care sunt conduși de un anumit scop sunt în mod semnificativ mai stresați decât alții. Angajații care sunt motivați de un scop în munca lor și sunt pasionați de ceea ce fac au o stare de bine mai scăzută, o reziliență mai mică și o eficiență mai redusă. Dacă ai fost vreodată în situația în care ai tras de tine mai mult decât era necesar, pentru că ai fost extrem de motivat să duci la capăt un proiect, atunci știi cum arată această senzație. Să faci o muncă care contează este un privilegiu, însă dacă te simți depășit și copleșit de tot și de toate, unul dintre Micropasul pe care îți sugerez să-l faci constă într-o operațiune simplă: reamintește-ți de ce faci munca pe care o faci. Dacă te-ai alăturat acestui domeniu pentru că vrei să ajuți oamenii, să-ți aduci aminte de acest lucru te poate ajuta să faci față momentelor provocatoare cu mai multă reziliență.
- Burnout-ul nu este o problemă individuală. E o problemă organizațională și, din păcate, e una contagioasă. Studiile făcute în cazul doctorilor și asistentelor demonstrează că, atunci când o persoană dintr-un anumit mediu are parte de probleme emoționale care țin de epuizare și burnout, mai mulți colegi ai acesteia au șanse mari să aibă parte de episoade de burnout. Și iată de ce, la Thrive, punem accentul pe puterea unor modele care să promoveze și să accelereze o schimbare culturală. Atunci când oamenii conduc prin exemplu, cum ar fi să-ți acorzi timp necesar reîncărcării bateriilor în timpul zilei cu ajutorul unei plimbări scurte sau a unui prânz din care să nu facă parte și dispozitivele electronice, atunci ei pun bazele unei culturi în care grija față de propria persoană este la mare cinste.
- Burnoutul are legătură cu stresul cronic. Un studiu întins pe durata a zece ani asupra lucrătorilor din industrie a demonstrat că epuizarea poate reprezenta un semnal important pentru probleme ulterioare cardiovasculare, care implică internarea într-un spital. De asemenea, există o legătură clară între burnout și internarea într-o instituție pentru probleme de sănătate mintală.
- Oamenii care activează în profesii în care îi ajută direct pe ceilalți (doctori, asistente, profesori, angajații ONG-urilor) au cel mai mare risc de burnout dintre toți angajații. Acești oameni se angajează în mai multe acțiuni în care fac sacrificii și au mai puțină grijă de ei, și asta pentru că le pasă de munca pe are o fac. De multe ori, investesc mai mult timp și energie să lucreze, în detrimentul grijii față de propria persoană. Dacă acesta este cazul tău, sau al cuiva din viața ta, trebuie să știi că știința ne spune în mod clar că preocuparea față de propria persoană este lucrul esențial pe care-l poți face ca să ai grijă așa cum trebuie de o altă persoană. Și asta include și situația în care ai de-a face cu pacienți aflați în situații de viață și moarte.