În următoarele 7 minute vei afla:

– Care este legătura dintre bucurie și eficiență la locul de muncă.
– De ce putem spune că bucuria a reprezentat un ingredient în realizarea vaccinului împotriva COVID-19 produs de Pfizer


Dacă suntem suficient de norocoși, avem la dispoziție aproximativ 30.000 de zile pentru a juca la jocul vieții. Având în vedere existența noastră efemeră pe pământ, cum putem aduce mai multă bucurie în viața noastră? Cu siguranță, bucuria este una dintre cele mai puternice emoții. Dar și un antidot eficient împotriva epuizării. Dacă în viitor ne vom bucura de o cultură care va pune accentul pe starea de bine la locul de muncă, unul dintre elementele esențiale ale acestei culturi va trebui să fie bucuria.

Originile cuvântului joy („bucurie”) datează din secolul al XIII-lea, provenind din joie, cuvânt din franceza veche, care înseamnă plăcere, încântare, fericire. Îmi place și asocierea sa cu latinescul gaudere, ceea ce implică faptul că bucuria este o acțiune pe care o putem întreprinde noi înșine. Și, spre deosebire de fericire, care uneori poate părea o stare finală, îndepărtată și distantă, bucuria înseamnă a trăi în momentul prezent. Iar bucuria nu ne face doar să ne simțim bine. Potrivit Mental Health America, bucuria poate diminua nivelul anxietății și al hormonilor de stres, poate îmbunătăți starea de sănătate a inimii și poate chiar reduce intensitatea durerii.

Deși, cu siguranță, putem găsi bucurie în solitudine, există și un aspect social fundamental al acesteia. După cum spunea psihiatrul de la Harvard Medical School, Dr. George Vaillant, „bucuria este legată de conexiunea noastră cu ceilalți”. Vaillant este coordonatorul celebrului studiu Grant realizat de Harvard, un efort longitudinal care a acoperit nu mai puțin de 75 de ani, menit să identifice predictorii sănătății și bunăstării. Ceea ce a descoperit echipa lui Vaillant este că, mai importante decât genele noastre, sau banii sau faima, sunt relațiile apropiate bazate pe bucurie.

Iată un alt lucru grozav despre bucurie: este contagioasă. Potrivit sociologului Nicholas Christakis, „Când faci schimbări pozitive în propria viață, efectele lor sunt vizibile, iar bucuria pe care o răspândești în jurul tău se va întoarce la tine.”

De aceea, efectul bucuriei poate fi atât de puternic la locul de muncă: este un multiplicator de forță care permite echipelor și companiilor să stabilească obiective ambițioase și să le atingă, fără să ajungă la epuizare. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Warwick a scos la iveală faptul că bucuria și fericirea au crescut productivitatea angajaților cu 12%. După cum a spus autorul studiului, Daniel Sgroi, „angajații (mai) fericiți folosesc timpul pe care-l au la dispoziție într-un mod mai eficient, intensificând ritmul în care lucrează, fără a sacrifica calitatea”.

Studiul realizat de Shawn Achor, autorul cărții The Happiness Advantage a descoperit că, atunci când ne bucurăm de o stare bună de spirit, suntem cu 31% mai productivi decât atunci când suntem îngrijorați sau stresați. Potrivit unui raport al Institutului pentru Îmbunătățirea Sănătății (IHI), bucuria în lumea medicală nu crește doar productivitatea și scade costurile, ci duce și la scăderea numărului de erori medicale și, în final, la rezultate mai bune pentru pacienți. După cum a scris Dr. Donald Berwick, președintele emerit al IHI, „În activitatea noastră din domeniul sănătății, bucuria nu este doar umană; este instrumentală.”

Această putere instrumentală a bucuriei a fost pusă la treabă în dezvoltarea vaccinului Pfizer. În noua sa carte Moonshot: Inside Pfizer’s Nine-Month Race to Make the Impossible Possible, CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, scrie elocvent despre cât de esențială a fost bucuria în sprintul de creare și distribuire a vaccinului Pfizer împotriva COVID-19 în timp record. De fapt, bucuria este una dintre valorile culturale de bază ale companiei Pfizer, alături de curaj, excelență și echitate.

Orice om merită să găsească bucurie în munca sa. Asta nu înseamnă că fiecare zi și fiecare sarcină vor fi un prilej de bucurie neîntreruptă. La Thrive, îi încurajăm pe angajații noștri să spună (într-o cultură a adresării directe, dar pline de compasiune) dacă jobul lor a încetat să mai aprindă această scânteie a bucuriei și îi sprijinim în explorarea altor roluri în cadrul companiei care le-ar aduce (mai multă) bucurie – sau chiar să caute alt loc de muncă, în afara companiei, dacă asta le-ar putea reaprinde acea scânteie.

Și alte companii recunosc puterea unică a bucuriei de a modela cultura inovației. Airbnb a instituționalizat ideea de bucurie prin crearea postului de Chief Happiness Officer, o practică pe care școala franceză de afaceri HEC o numește „nu doar o tendință, ci în cele din urmă o investiție pe termen lung, care are un sens real în afaceri”. La SAP, rolul este ocupat de Toby Haug, a cărui titulatură oficială este „Șeful de Umanizare a Afacerii”, având misiunea de a „gestiona așteptările privind viitoarea schimbare a forței de muncă pentru a fi mai productivă, mai implicată și mai fericită”. După cum spune Haug, „Mulți oameni încă mai cred că avem pe de-o parte munca și pe de alta viața. Cu toate astea, avem o singură viață, în care munca reprezintă o parte majoră. Dacă nu suntem bine cu noi înșine și fericiți, asta ne va afecta atât viața de familie, cât și serviciul.” Deși munca este o parte esențială a vieții, ea n-ar trebui să ia locul vieții. Sau, așa cum a spus Jen Fisher, responsabila Deloitte pentru wellbeing, este timpul să trecem peste ideea greșită de „echilibru între muncă și viața privată” și să ne concentrăm în schimb pe „integrarea viață-muncă”. Iar bucuria reprezintă cheia atât pentru viață, cât și pentru muncă.

În mod evident, companiile au ajuns la concluzia că munca poate îngloba și bucurie, nu doar productivitate, dar, așa cum arată Marea Demisie, mai avem un drum lung de parcurs în crearea unor culturi vesele și înfloritoare la locul de muncă.

După cum declară Alex Liu, managing partner la A.T. Kearney, companiile fac mereu investiții în tehnologie pentru a-și conecta angajații și clienții, dar și angajații între ei, însă multe dintre ele trec cu vederea unul dintre cele mai puternice elemente de conectare. „Liderii din domeniul afacerilor tind să se gândească mult la succes, dar rareori la bucurie”, scrie Liu. „Există posibilitatea ca doar foarte puțini dintre ei să fie cu adevărat conștienți de decalajul de bucurie din organizația lor și de lipsa conexiunii interpersonale și a spiritului de echipă care rezultă. Iar asta trebuie să se schimbe. Bucuria poate aduce la fel de multă eficiență ca și tehnologia, dacă-i permitem asta.”

Eliminarea acestui decalaj de bucurie în organizațiile noastre reprezintă una dintre cele mai importante oportunități ivite în ultimii ani. Vestea bună este că nu trebuie să așteptăm până când apare ceva care stârnește bucurie: putem ajuta la aprinderea acestei scântei. După cum spune Lisa Feldman Barrett, profesor de psihologie la Northeastern: ”Întrucât creierul nostru creează emoții din semnale fiziologice, atunci când avem grijă de noi înșine, creștem semnalele pozitive: „Poți dormi mai mult. Poți să mănânci corect și să faci sport.” În plus, ne putem pregăti de bucurie exersând emoțiile pe care dorim să le trăim. „Dacă știi că mintea îți folosește trecutul pentru a crea prezentul”, spune Barrett, „atunci poți exersa cultivarea emoțiilor pozitive astăzi, astfel încât creierul tău să poată folosi automat aceste cunoștințe atunci când va crea emoții mâine.” Este o investiție într-o viitoare stare de spirit mai fericită.

Vorbim, așadar, de o schimbare de perspectivă: de la experimentarea pasivă a bucuriei la practicarea ei activă. Exersând bucuria, construim noi căi neuronale în creier, pentru a deveni mai performanți în identificarea bucuriei ca obicei, în același mod în care ne antrenăm memoria musculară prin practicarea unui sport sau a unui instrument muzical. „Creierul tău dezvoltă noi conexiuni care-ți facilitează cultivarea automată a acestor emoții în viitor”, spune Barrett.

În timp ce ne raportăm la bucurie ca la un fel de proxy pentru sentimentele bune de orice fel, oamenii de știință, printre care și profesoara Belinda Campos  de la Irvine, Universitatea din California, au descompus emoțiile pozitive într-un „arbore genealogic”. Alături de bucurie, există veri apropiați, precum recunoștința și admirația. Și unul dintre beneficiile principale pe care le au toate este acela că ne ajută să ne schimbăm perspectiva dincolo de noi înșine: „emoțiile pozitive”, spune Campos, „fac parte din ceea ce te ajută să-i pui pe ceilalți înaintea sinelui”.

O imagine deosebit de emoționantă care zugrăvește cum nu se poate mai bine exprimarea bucuriei a fost surprinsă în timpul audierilor din Senat pentru nominalizarea judecătoarei Ketanji Brown Jackson la Curtea Supremă. Foto-jurnalista Sarahbeth Maney a făcut o fotografie care o înfățișează pe Leila, fiica judecătoarei Jackson, radiind de mândrie în timp ce-și privea mama. A fost un exemplu viu de kvelling, unul dintre cuvintele mele preferate în idiș, care înseamnă ” a izbucni de mândrie”. A fost, de asemenea, un memento viu, după cum a explicat fotografa după ce imaginea a devenit virală, că există o inechitate rasială în reprezentările de bucurie din mass-media. „Caut bucuria în comunitatea persoanelor de culoare și încerc să o reprezint cât de mult pot”, a declarat ea. „Din punct de vedere istoric, n-am văzut prea multe imagini cu bucuria negrilor sau despre cum se simte să fii o persoană de culoare care-și trăiește mândria. Acea privire adresată de Leila judecătoarei Jackson a fost atât de plină de fericire încât mi-am dorit ca și alții să o cunoască.”


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Recunoștința este o altă modalitate puternică de a aduce mai multă bucurie în viața noastră. Am împrumutat de la fiica mea Christina un mod prin care să-mi exprim recunoștința în fiecare zi: înainte de a merge la culcare, notez pur și simplu câteva lucruri pentru care sunt recunoscătoare. Atunci când împărtășești această listă a recunoștinței cu prietenii, puterea ei se poate amplifica: din nou, diferența dintre a simți recunoștința și a exersa recunoștința. Este, de asemenea, un instrument care poate fi folosit de companii, așa cum face Campos în laboratorul ei. „Ceea ce observăm până acum este că oamenilor le place să scrie ceea ce apreciază la alții și le place să-și împărtășească gândurile cu ceilalți”, spune ea. „Se pare că acest demers validează legături.”

În plus, este important să rețineți că a cultiva bucuria nu înseamnă să nu ne permitem să fim triști sau melancolici. De fapt, bucuria este profund legată de aceste emoții. Aceasta este premisa noii cărți geniale a lui Susan Cain, Bittersweet: How Sorrow and Longing Make Us Whole. După cum spune Cain, bucuria este „recunoașterea faptului că lumina și întunericul, nașterea și moartea – amarul și dulcele – sunt pentru totdeauna legate între ele”. Avem tendința de a ne gândi la momentele noastre de tristețe și nenorocire ca la abateri de la o stare idealizată de fericire și bucurie. Dar, după cum scrie Cain, „poveștile noastre despre pierdere și separare sunt, de asemenea, starea de bază, alături de poveștile noastre despre obținerea jobului de vis, despre dragoste, despre nașterea copiilor noștri minunați. Și cele mai profunde stări – de uimire și bucurie, de mirare și iubire, de sens și de creativitate – izvorăsc tot din această natură dulce-amăruie a realității. Le experimentăm nu pentru că viața este perfectă, ci pentru că nu este.”

Deci, a ne permite să experimentăm și să îmbrățișăm întreaga gamă a emoțiilor noastre este ceea ce face sentimentul de bucurie atât de special. După cum spune Brené Brown, „Starea mea dulce-amăruie nu este despre tristețe perpetuă sau melancolie. De fapt, este sursa bucuriei mele, a recunoștinței și a speranței mele. Am o înțelegere foarte clară a durerii, a suferinței și a pierderii, iar respectul pe care-l am pentru ceea ce este greu face ca tot ceea ce este dulce și bun în viață să fie și mai dulce.”

Dar, așa cum putem găsi surse de bucurie în ocaziile mari pe care le trăim și în etapele importante pe care le atingem, tot așa le putem găsi și în momente aparent minore. Sara Moniuszko a scris recent în USA Today despre glimmers („sclipiri”), un termen inventat de asistenta socială Deb Dana în cartea sa The Polyvagal Theory in Therapy. „Nu vorbim despre experiențe grozave, mărețe, de bucurie sau siguranță sau conexiune”, explică Dana. „Acestea sunt micro-momente, care încep să modeleze sistemul nostru în moduri foarte delicate.” Pe lângă faptul că stârnesc bucurie, ”sclipirile” pot induce sentimentul de calm, reducându-ne nivelul de stres. Și, odată ce ne dăm seama cum apar ele în viața noastră, putem crea condițiile pentru a avea cât mai multe astfel de momente. „Ceea ce am descoperit este că, pe măsură ce începi să vezi o licărire, începi să cauți mai mult”, spune Dana. „Este exact ceea ce facem… și apoi ne bucurăm să le descoperim.”

Crearea de ”sclipiri”, sau așa cum îi numim la Thrive, ”declanșatori de bucurie”, este unul dintre factorii care stau la baza opțiunii Thrive Reset din aplicația Thrive. Este un instrument bazat pe neuroștiință care arată că ne putem diminua nivelul stresului într-un interval de doar 60-90 de secunde. Pe lângă cele peste 100 de resetări preîncărcate în platforma Thrive, utilizatorii își pot crea propriile resetări personalizate cu imagini, citate și muzică care le aduc bucurie. Punând să se deruleze resetarea personală a unui alt membru al echipei la deschiderea fiecărei întâlniri cu toți membrii echipei, folosim puterea împărtășită și molipsitoare a bucuriei pentru a crea conexiuni autentice în cadrul echipei noastre.

Ultimii doi ani au reprezentat de durere și pierdere. Și, din păcate, este clar că viitorul nostru va continua să fie definit de incertitudine și provocări. De aceea, trebuie să căutăm puterea bucuriei mai mult ca niciodată. Așa că descoperă orice-ți aduce bucurie sau creează ”sclipiri” încântătoare – în momente mari și mici – și aprinde scânteia.

Citește și:

Cum să incluzi mai multă distracție și bucurie în viața de zi cu zi

Fericire sau bucurie: află care este lozul câștigător

Author(s)

  • Arianna Huffington

    fondatoare The Huffington Post, fondatoare și CEO Thrive Global

    Arianna Huffington, fondator The Huffington Post, fondator și CEO Thrive, autoare a 15 cărți, care acoperă teme dintre cele mai variate: artă, mitologie, politică sănătate. În 2005, a lansat The Huffington Post, o platformă de știri și opinii, care a devenit foarte rapid unul dintre cele mai prestigioase brand-uri media online. În august 2016, a lansat Thrive Global, o platformă de wellbeing și eficiență, pentru corporații și consumatori individuali, ce are ca misiune schimbarea modului în care muncim și trăim și care își propune să pună capăt concepției false potrivit căreia burnout-ul este prețul pe care trebuie să-l plătim pentru succes. Arianna Huffington a fost desemnată printre cei mai influenți 100 de oameni din lume de către publicația Time și se găsește pe lista celor mai puternice 100 de femei din lume. Născută în Grecia, s-a mutat la Londra la vârsta de 16 ani, și a absolvit Universitatea Cambridge cu specializarea în economie. La 21 de ani, a devenit președinta faimoasei societăți de dezbateri Cambridge Union.
    Cele mai recente cărți ale Ariannei Huffington - Thrive (Succesul redefinit: prosperitate, înțelepciune, miracol și crearea unei vieți pline de sens) și The Sleep Revolution (Revoluția somnului) - au ajuns, imediat după lansare, bestseller-uri internaționale.