În următoarele 5 minute vei afla:

– Ce spune despre comportamentul tău social dependența de bateria telefonului.
– Cum să reduci panica dacă, totuși, rămâi fără baterie.


Adesea asociată cu anxietatea de separare, nomofobia vine la set cu câteva manifestări pe care este posibil să le fi trăit și tu: puls crescut, tensiune arterială mărită, anxietate, disconfort, iritabilitate, teamă sau chiar panică. Și nu, nu vorbesc despre cine știe ce traumă veche, reactivată, ci despre frica de a nu rămâne fără baterie la telefon.

Acum doi ani, ajutam un puști să se pregătească pentru examenul de evaluare la limba română. În timp ce rătăceam printre conjugări, compuneri și propoziții subordonate, am remarcat că băiatul numai la lecție nu era atent: căuta ceva din ochi. Mai exact, o priză. Avea telefonul pe masă, iar lângă telefon, încărcătorul. ”Rămâi fără baterie?”, l-am întrebat, conștientă că nu-i voi câștiga atenția până nu vom fi rezolvat acest detaliu. ”Nu chiar”, mi-a răspuns. ”Am eu așa, un stres, să fie cât mai încărcat. Știu, sunt ciudat, îmi zice și mama…” Mi s-a încălzit sufletul cu o descărcare spontană de empatie și endorfine. L-am înțeles perfect: eu însămi sunt o persoană care are în geantă, mai mereu, o baterie externă (încărcată) și un încărcător. Just in case. 

Un studiu realizat de LG, în 2016, arată că nomofobia sau low battery anxiety este o stare pe care o trăiesc mai mulți oameni decât îmi imaginam (iar am ratat șansa de a fi unică în lume!). Când bateria telefonului scade sub 20%, 9 din 10 persoane simt nevoia să pună aparatul la încărcat. Mai mult, studiul demonstrează că, deși nomofobia nu este o suferință mentală în toată regula, oamenii sunt dispuși să-și schimbe obiceiurile de viață pentru a nu rămâne fără baterie: 42% dintre mileniali ar prefera să renunțe să meargă la sală ca să ajungă acasă să încarce telefonul, în timp ce un procent impresionant de 32% ar renunța să mai plece de acasă cu totul fără să aibă baterie la telefon. Bateria telefonului ajunge să fie responsabilă inclusiv de supărări sau suferințe romantice: când nivelul acesteia ajunge sub pragul critic, oamenii preferă să nu răspundă la telefon și să închidă datele mobile, creând premisele unui refuz de a comunica. În realitate, vor doar să economisească energie. Unul din trei oameni au admis chiar că s-au certat serios cu parteneri, colegi sau membri ai familiei care nu le-au răspuns, fără să știe că aceștia păstrau tăcerea din cauza nomofobiei. 

Ce facem de dragul telefonului

Printre gesturile care pot indica o dependență de telefon și anxietatea bateriei goale, LG menționează următoarele tipuri de comportament:

– cerem unui străin (de exemplu, în tren sau în avion) să ne încarce ”puțin” telefonul;

– intrăm într-un restaurant sau ne instalăm pe o terasă și comandăm ceva doar ca să avem acces la o priză unde putem încărca telefonul;

– folosim încărcătoarele colegilor, în cazul în care l-am uitat pe cel personal, chiar dacă telefonul nu este descărcat;

– avem mai multe încărcătoare (unul acasă, unul la birou, unul în mașină).

Din proprie experiență, am remarcat că panica se accentuează când trebuie să ajung în locuri necunoscute (aș putea pierde accesul la Waze sau Google Maps), când trebuie să mă întâlnesc cu cineva și nu sunt sigură că ne vom repera fără telefon mobil sau când copilul iese în oraș (și ar putea avea nevoie de mine). Am două încărcătoare pentru priză, unul pentru mașină și două baterii externe pe care le încarc chiar și în perioadele în care muncesc de acasă (și am acces la priză). 

Cu nomofobia la psiholog

Laura Lupu, psihoterapeut cu formare în psihoterapie cognitiv comportamentală și hipnoterapie, explică ce spune despre noi și despre nevoile noastre anxietatea că rămânem fără baterie la telefon: ”Tuturor ni s-a întâmplat să rămânem fără baterie și, uneori, ni se întâmplă atunci când aveam nevoie de el neapărat. Anxietatea de a rămâne fără baterie la telefon poate să apară atunci când  urmeaza să pierdem ceva: o conferință pe care o avem stabilită de ceva timp, o discuție importantă la serviciu, o conferință video sau poate chiar un interviu. În același timp, anxietatea de a rămâne fără baterie la telefon poate să ascundă preferința pentru socializarea prin intermediul telefonului, situațiile în care socializăm față în față fiind considerate stresante sau cauzând un disconfort foarte mare. O parte dintre noi ne putem simți inconfortabil când suntem nevoiți să interacționăm, mai ales cu persoane pe care le întâlnim pentru prima dată”. 

Dar de ce sunt unele persoane mai preocupate de acest detaliu, în timp ce pentru altele pare că resursele sunt mereu la îndemână? 

Laura Lupu ne lămurește: ”Cercetările au arătat că persoanele cu anxietate socială simt această teamă de a rămane fără baterie sau fără telefon, în general, mai puternic decât persoanele cu un nivel mai scăzut de anxietate socială. Contrar aparențelor, aceste persoane își doresc să aibă prieteni, să facă parte din grupuri cu interese comune, să fie implicate și active în interacțiuni sociale. Totuși, teama pe care o simt le împiedică să facă lucrurile pe care și le doresc și pot folosi telefonul mobil ca pe un scut protector în încercarea de a evita comunicarea și interacțiunea față în față. Preferă acestă variantă de a comunica și, cu atât mai mult, o baterie pe jumătate goală le provoacă și mai multe emoții, mai ales atunci când vorbim despre momente importante. 

Majoritatea oamenilor folosesc telefonul mobil pentru a păstra legătura cu persoanele dragi sau pentru a rezolva anumite probleme cotidiene. Însă, pentru persoanele cu anxietate socială sau fobie socială, închiderea telefonului nu înseamnă doar pierderea temporară a comunicării cu ceilalți, ci și pierderea relațiilor. O parte dintre aceștia ajung să-și transfere majoritatea activităților în mediul online, inclusiv formarea unor legături puternice de prietenie și ajung să interacționeze în mediul online cu un număr mai mare de persoane decât o fac în viața reală. De foarte multe ori, ei evită să se afle în astfel de situații, fiind mult mai atenți să-și încarce telefonul sau să aibă la îndemână încărcătorul telefonului”.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


Laura Lupu ne pune la dispoziție 3 micropași care pot reduce nivelul de nomofobie. 

1. Încarcă-ți telefonul peste noapte

Poți face un obicei din a-ți lăsa telefonul la încărcat peste noapte, de preferat mai departe de pat. În felul acesta, reduci și tendința de a verifica telefonul seara sau în timpul nopții. 

2. Învață cum poți păstra cât mai mult timp bateria telefonului

Dacă telefonul te  atenționează că rămâne fără baterie, în loc să intri în panică, ia măsuri: închide aplicațiile care rulează, redu luminozitatea ecranului sau, dacă știi că mai durează  până îl poți reîncărca, folosește modul avion pentru a păstra cât mai eficient bateria rămasă.

3. Folosește tehnici clasice de relaxare

Pentru situațiile în care rămâi fără baterie, poate chiar în timpul unei discuții importante, și simți că te cuprinde neliniștea, tehnicile de relaxare te vor ajuta să gestionezi mai ușor acest moment. Îți recomand următorul exercițiu pe care îl poți face timp de trei-patru minute astfel:

Inspiră, numărând în minte până la 4. Păstrează aerul numărând din nou până la 4. Expiră ușor numărând până la 4. Așteaptă în timp ce numeri până la 4. Reia. Observă cum te simți după aceast exercițiu.

Laura Lupu este psihoterapeut cu formare în psihoterapie cognitiv comportamentală și hipnoterapie. A căutat mereu răspunsuri la întrebări precum: ”Oare de ce facem lucrurile într-un anumit fel?”,”Oare ce ne aseamănă și ce ne diferențiază pe noi, oamenii?”, însă adevărata pasiune a descoperit-o în liceu, la orele de psihologie. De atunci, drumul ei a fost întotdeauna aproape de oameni, de la cariera în domeniul resurselor umane la practica psihoterapiei în cabinet. Crede că putem să fim bine cu noi înșine, când suntem atenți la nevoile și la emoțiile noastre, când vindecăm ce poate fi vindecat și ne acceptăm necondiționat. Psihoterapia este o călătorie spre sine pe care nu este nevoie să o parcurgem singuri.

Citește și:

Cum e afectat creierul copiilor de timpul petrecut în fața ecranelor?

Tehnologia, un pod între oameni și natură

Author(s)

  • Ruxandra Rusan

    Jurnalist, editorialist Thrive Global România

    Ruxandra Rusan a lucrat în presa scrisă, radio, televiziune și, mai nou, în online. Este practician NLP și pasionată de psihologie. A avut ocazia să intervieveze personalități din diferite domenii și să învețe de la fiecare câte ceva. Crede că fiecare încercare prin care trecem ne ajută să ne vindecăm de ceva care ne apasă sufletul. Este și mama unui adolescent, iar asta vine cu un proces interesant de redefinire.