În următoarele 3 minute vei afla:

– De ce viața personală ar trebui să fie pe primul loc în lista priorităților tale.
– Ce-și doresc cel mai mult angajații la locul de muncă.


Marea Demisie a dus la Marea Reevaluare a rolului pe care munca îl joacă în viața noastră. Oamenii nu doar că renunță la un anumit job, ci regândesc cu totul și ceea ce-și doresc de la viață. De fapt, demisionează de la o cultură a „workism-ului”: ideea că suntem definiți, în primul rând, de munca noastră și că orice altceva – adică viața – trebuie să se încadreze în spațiul din ce în ce mai îngust care rămâne în afara muncii. Practic, am ajuns să ne dăm seama cât de înapoiată a fost abordarea noastră despre viața profesională.

Da, munca este importantă. Ne poate conferi un scop și un sens. Este o parte esențială a unei vieți înfloritoare. Dar, în nici un caz, n-ar trebui să ia locul vieții.

A sosit momentul să renunțăm cu totul la ideea de „muncă-viață”. Iar limbajul folosit chiar contează. În anii de dinaintea pandemiei, cei mai mulți dintre termenii asociați muncii au fost preluați din vocabularul beligerant – ”zdrobirea”, ”înfrângerea” concurenței. Acest lucru a dus la alimentarea unei stări perpetue de luptă sau fugă care, la rândul său, a alimentat epuizarea. În plus, a susținut ideea de egalitate între cele două paliere (muncă și viață), reflectată în mitul adeseori vehiculat despre „echilibrul dintre viața profesională și viața privată”.

Adevărul este că munca și viața sunt de aceeași parte a baricadei, așa că n-au de ce să fie echilibrate. Ele se ridică și coboară împreună — atunci când crește nivelul general de bunăstare a vieții tale, vei fi mai eficient la locul de muncă. A crede că cele două pot fi echilibrate și că, atunci când atingem acest echilibru, o să le putem „avea pe toate”, este o rețetă sigură pentru eșec. „Integrarea vieții profesionale” reprezintă un progres clar al felului în care ne raportăm la muncă, deoarece se bazează pe ideea că, atunci când ne aducem întregul sine la muncă – fie că mergem la serviciu, fie că lucrăm de la distanță – nu trebuie să facem o alegere între succesul dobândit în carieră și succesul dobândit pe alte paliere ale vieții noastre.

Munca și viața noastră sunt mereu integrate, iar includerea acestui adevăr în vocabularul nostru face ca ideea să fie mai sustenabilă. Este un pas important în direcția corectă, iar acum putem face un pas chiar mai departe cu sintagma „integrarea viață-muncă”.

Este o modalitate de a reveni și de a remedia un defect fundamental al codului care a dus la un sistem de operare din ce în ce mai instabil, și care dădea din ce în ce mai multe erori. Din păcate, este un adevăr simplu: oamenii clachează. Chiar și înainte de pandemie, eram în mijlocul unei epidemii galopante de stres și epuizare. În 2019, cu doar 10 luni înainte de începerea pandemiei, Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut oficial burnout-ul ca fiind o criză asociată locului de muncă.


Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.

→ Săptămânal la tine în inbox.


În același timp, Marea Demisie continuă în Statele Unite (dar și în restul lumii), cu un nou număr record de angajați — 4,5 milioane — care au decis să-și părăsească locurile de muncă chiar înainte de vacanța de iarnă (în SUA). Printre motivele invocate se numără epuizarea și nevoia de mai multă flexibilitate. Potrivit unui sondaj realizat recent la nivel global de Future Forum, 76% dintre angajați doresc mai multă flexibilitate în ceea ce privește locul în care lucrează, iar 93% doresc o mai mare flexibilitate atunci când lucrează. Însă nu vorbim doar de flexibilitate de dragul flexibilității – în spatele acestei nevoi, se află dorința de a recalibra relația dintre viața și munca noastră. Cu alte cuvinte, aceasta este cheia de boltă din centrul Marii Reevaluări: oamenii vor pur și simplu să-și pună propria viață pe primul loc în lista priorităților lor.

Iar ca răspuns la această schimbare colectivă de mentalitate, companiile care gândesc în perspectivă își re-evaluează abordarea față de wellbeing. Acesta nu mai este doar un avantaj cuprins în pachetul de angajare sau ceva ce trebuie strecurat în program în măsura în care o permite volumul de muncă. Integrarea viață-muncă înseamnă încorporarea stării de bine în fluxul de lucru în sine. Este vorba despre starea de bine ca un set de principii în jurul cărora ne putem proiecta ziua. Trebuie să începem să ne întrebăm ce este non-negociabil pentru noi, care sunt acele lucruri din viața noastră care ne definesc ca persoane și care ne permit să fim cea mai bună variantă a noastră.

Într-o lume a integrării viață-muncă, redefinim fiecare succesul pentru noi înșine, iar munca este doar o cale de a împlini această definiție. După cum a scris recent Adam Grant în The Wall Street Journal, „De câteva generații, ne-am organizat viața în jurul muncii. Serviciul nostru a determinat alegerea locului în care decidem să locuim, când ne vedem familiile și ce putem face în puținul timp care ne rămâne. Ar cam fi timpul să începem să ne planificăm munca în jurul vieții noastre.”

După cum arată fenomenul Marii Demisii, milioane de oameni sunt de acord cu asta. Integrarea viață-muncă este un cadru pe care ne putem construi un mod de a trăi și de a munci care ne permite să prosperăm cu adevărat.

Acest articol a fost publicat inițial pe Fortune.com

Citește și:

Noua definiție a echilibrului muncă/viață

De ce expresia ”echilibrul muncă/viață” este greșită

Author(s)

  • Arianna Huffington

    fondatoare The Huffington Post, fondatoare și CEO Thrive Global

    Arianna Huffington, fondator The Huffington Post, fondator și CEO Thrive, autoare a 15 cărți, care acoperă teme dintre cele mai variate: artă, mitologie, politică sănătate. În 2005, a lansat The Huffington Post, o platformă de știri și opinii, care a devenit foarte rapid unul dintre cele mai prestigioase brand-uri media online. În august 2016, a lansat Thrive Global, o platformă de wellbeing și eficiență, pentru corporații și consumatori individuali, ce are ca misiune schimbarea modului în care muncim și trăim și care își propune să pună capăt concepției false potrivit căreia burnout-ul este prețul pe care trebuie să-l plătim pentru succes. Arianna Huffington a fost desemnată printre cei mai influenți 100 de oameni din lume de către publicația Time și se găsește pe lista celor mai puternice 100 de femei din lume. Născută în Grecia, s-a mutat la Londra la vârsta de 16 ani, și a absolvit Universitatea Cambridge cu specializarea în economie. La 21 de ani, a devenit președinta faimoasei societăți de dezbateri Cambridge Union.
    Cele mai recente cărți ale Ariannei Huffington - Thrive (Succesul redefinit: prosperitate, înțelepciune, miracol și crearea unei vieți pline de sens) și The Sleep Revolution (Revoluția somnului) - au ajuns, imediat după lansare, bestseller-uri internaționale.
  • Jen Fisher

    Chief Well-being Officer la Deloitte, și Editor-at-Large, Integrare muncă-viață Thrive

    Jen Fisher este o prezență vocală în ceea ce privește bunăstarea la locul de muncă și crearea unei culturi organizaționale centrate pe om. Jen vorbește și scrie frecvent despre crearea unei culturi a stării de bine la locul de muncă și este chief well-being officer la Deloitte, în Statele Unite, fiind responsabilă de strategia și inovația în jurul vieții profesionale, sănătății și stării de bine. Jen este și gazda seriei de podcasturi WorkWell, care abordează cele mai noi tendințe din domeniul profesional, și autoarea cărții Work Better Together: How to Cultivate Strong Relationships to Maximize Well-Being and Boost Bottom Lines (McGraw-Hill, iunie 2021). Jen este pasionată de stilul de viață sănătos și crede că grija față de propria persoană ar trebui să facă partea din rutina noastră zilnică. Se consideră o fanatică a exercițiilor fizice, o susținătoare a somnului și un șoarece de bibliotecă! În calitate de supraviețuitoare a cancerului de sân, pledează pentru sănătatea femeilor, împărtășind din experiența ei de recuperare. Jen locuiește în Miami, alături de soțul ei, Albert, și de Fiona, cățelușa lor