În următoarele 5 minute vei afla:
– Cum te poate ajuta o simplă plimbare prin pădure.
– De ce să transformi gătitul în artă.
Când avem pe cap atât de multe cheltuieli și mingi de ținut în aer, cel mai simplu de tăiat de pe lista de priorități ajungem, din păcate, să fim noi înșine. Pur și simplu, tragem, cumva, concluzia că a avea grijă (și) de sine e un lux pe care și-l permit doar cei privilegiați.
Ce pierdem din vedere este, însă, paleta variată de instrumente gratuite care, în timp, au dovedit că sunt extrem de eficiente. Mai mult, știința continuă să ne demonstreze prin metode noi de cercetare și analiză impactul benefic pe care aceste resurse îl au asupra stării noastre de bine.
Care sunt cele mai accesibile resurse gratuite și cum vă ajută ele? Vă (re)amintesc 5 dintre ele:
Muzica
Îmi place tare mult să combin muzica binaurală, de pian sau de flaut, precum și sunete din natură, cu meditațiile pe care le înregistrez sau cu sesiunile de regresie hipnotică. Muzica creează un fel de ”spațiu protejat” și chiar reduce durerea fizică, deoarece acționează asupra conexiunilor neuronale dintre regiuni ale creierului responsabile de apariția durerii și asupra celor asociate cu relaxarea, emoțiile pozitive și funcțiile cognitive. Din punct de vedere biochimic, diminuarea durerii are legătură cu eliberarea, în timpul audiției, a unor opioide naturale (endorfine), pe care organismul uman le secretă în mod normal.
S-a observat, de asemenea, efectul pozitiv al muzicii asupra recuperării după un accident vascular cerebral: pacienții care au ascultat zilnic muzică, imediat după stabilizarea leziunilor provocate de AVC, au avut parte de o recuperare mult mai bună, în comparație cu pacienții care n-au făcut acest lucru în perioada de după accident. Muzica poate fi utilizată și ca un foarte eficient instrument de gestionare a stresului, efectul acesteia fiind considerat similar cu acțiunea medicamentelor utilizate pentru tratamentul anxietății. Mai mult decât atât, cercetătorii au și identificat câteva tipuri de muzică ce s-au dovedit utile în reducerea stresului (muzică celtică, ambientală, jazz, muzică clasică sau flaut).
Arta
În calitate de artist intuitiv, am descoperit efectele pozitive ale artei asupra stării mele de bine, asupra eliberării tensiunii acumulate în perioade de stres și oboseală cronică. Exista deja nenumărate studii care susțin teoria că implicarea în activități artistice de orice fel (pictură, sculptură, modelaj, scris, dans, cântat etc) nu doar că îmbunătățește dispoziția și starea emoțională, dar are și un impact semnificativ asupra anumitor parametrii fiziologici (de exemplu, scade nivelul de cortiozol, hormonul stresului). Terapia prin artă este folosită cu succes în diverse afecțiuni precum demența sau Alzheimer, deoarece pictatul și coloratul stimulează memoria și ajută la reconectarea pacientului cu lumea.
În momentul când ne implicăm în procesul de creație, ne ancorăm în aici și acum, ne concentrăm pe ceea ce facem, ne distanțăm de gândurile, fricile și îngrijorările cotidiene. De asemenea, arta stimulează secreția de dopamină, un neutrotransmițător care se eliberează când facem ceva plăcut. Astfel, este o activitate recomandată celor care au dificultăți în a exprima anumite emoții declanșate de un diagnostic grav sau de doliu. Terapia prin artă sparge bariera impusă de limbaj. Prin intermediul artei, reușim să intram în contact cu trăirile greu de verbalizat, să le dam o formă non-verbală, iar mai apoi un sens, o semnificație. Acest lucru ne deschide o nouă perspectivă atât asupra sinelui, cât și asupra experienței prin care am trecut.
Hrana
Prepararea hranei și aranjarea ei în farfurie începe, de asemenea, să se remarce ca o metodă practică și benefică de terapie, cultivă stima de sine și recunoștința și ne permite să ne centrăm pe acum. Mestecatul îndelung permite o absorbție completă a nutrienților, o mai bună digestie, (re)descoperirea gusturilor sau familiarizarea cu arome noi. Mâncatul capătă valențele unui exercițiu de mindfulness, ale unui ritual de recunoștință față de divinitatea din noi și față de cea din afara noastră.
Bucătarul devine un artist, emoțiile sale se exprimă prin modul în care prepară și servește bucatele. De cele mai multe ori, îmi pot da seama de starea emoțională a clienților mei din programele de nutriție din modul în care arată farfuriile lor.
Pe de altă parte, în ultima vreme, aflăm tot mai multe informații despre superalimente și despre efectelor lor pozitive asupra sănătății noastre în general. Îmbunătățirea sănătății fizice și psihice, întărirea sistemului imunitar, dar și creșterea rezistenței la boli reprezintă o mare parte a calităților de bază ale superalimentelor (spirulina, legumele verzi, nucile, merișoarele, goji, cătina, rodiile, boabele de cacao, nucile de cocos, ierburile aromatice, polenul, lăptișorul de matcă, uleiurile presate la rece, germenii, semințele crude) .
De asemenea, există anumite alimente care, corelate cu fazele ciclului menstrual, ajută femeia să mențină cu ușurință un echilibru hormonal. Spre exemplu, în faza menstruală sunt recomandate alimente precum fructele bogate în suc, legume care au un indice scăzut de glicemie și sunt bogate în B12, fier, zinc și iod. În mod specific, varza kale, ciupercile, castanele, sfecla și pepenele pot fi alimente terapeutice. De asemenea, supele calde și supa de oase (bogată în glicină și colagen), alegele marine și fructele de mare ajută la optimizarea confortului în această perioadă.
Povești care vă inspiră, care vă vor emoționa și care, în același timp, vă vor ajuta să rămâneți sănătoși emoțional și fizic.
→ Săptămânal la tine în inbox.
Natura
Pentru scăderea nivelului de stres, cred că cel mai mare impact îl au plimbările în natură, conectarea cu mama Pământ. Printr-un studiu al Universităţii din Rochester, New York, s-a aflat că petrecerea timpului în natură nu doar că ne face să ne simţim mai fericiţi, dar ne oferă şi un sentiment crescut de vitalitate. Din această cauză ne simţim mai energici, atât mental, cât şi fizic, atunci când ne întoarcem din parc sau dintr-o excursie pe munte.
Un studiu bazat pe ideea că “natura ne menţine calmi” arată cum este posibil ca atunci când suntem în aer liber să apăsăm un fel de buton de resetare. Acest lucru are loc printr-un proces psihologic, cunoscut drept “teoria de restaurare a atenţiei”: “Diferența dintre peisajele naturale și urbane este modul în care acestea comandă atenția noastră. În timp ce peisajele create de om ne bombardează cu stimulări, omologii lor naturali ne oferă șansa de a gândi atât de mult sau puțin cât ne-am dori şi ne oferă posibilitatea de a ne reface resursele mentale epuizate”.
Cu ochii mei am văzut cum una dintre clientele mele, în timpul unei sesiuni de terapie într-o pădurice din apropierea casei, și-a transformat întreaga postură, vocea, debitul și ritmul vorbirii, respirația și chiar și discursul. În doar două ore de discuție pe o bancă, cu spatele lipit de un copac secular. Obișnuiesc să propun astfel de întâlniri persoanelor cu anxietate mare. Explicația este foarte simplă: spaţiile urbane au o influenţă negativă asupra creierului, din cauza stimulilor precum traficul, mulţimile agitate de oameni etc. Aceste distrageri au impact asupra zonei creierului nostru care ne controlează atenţia şi stăpânirea de sine. Spaţiile în aer liber ne ajută la a ne centra atenţia, la a ne ancora în corp și în momentul prezent.
Webinarii
Aceasta este una dintre resursele pe care eu le ador pentru că, la un click distanță, pot să accesez rapid diverse documente, materiale, informații de care am nevoie și să aprofundez anumite domenii de interes. Practic, tot ce ai de făcut este să stai comod în confortul casei tale și să urmărești sesiunile care te interesează, fără preocupări legate de transport, cazare și masă. Pe teritoriul nostru putem interacționa cu specialiști aflați în celălalt colț al lumii, putem revedea aceste webinarii de câte ori avem nevoie (pentru că majoritatea sunt înregistrate), putem depăși tracul de a vorbi în public, suntem vizibili exact atât cât ne este confortabil să fim și, în același timp, să ne simțim în siguranță făcând acest lucru.
Cred cu tărie că, în era în care trăim, nu resursele de creștere și dezvoltare sunt preocuparea principală, ci cum le selectăm și alegem să le utilizăm.
Citește și:
Wellbeing, de la subiect la modă la preocupare autentică
6 moduri simple prin care să descoperi minunile oferite de natură