În următoarele 7 minute vei afla:
– De ce este important să știm ce ne dorim, punându-ne întrebările potrivite.
– Care este legătura dintre motivație și stabilirea unui program săptămânal.
Se întâmplă uneori să avem perioade în care ne simţim copleşiţi, lipsiți de motivaţie și de energie. Chiar dacă ne dorim să facem o anumită activitate sau să atingem un anumit obiectiv personal sau profesional, parcă ceva ne opreşte și rămânem blocaţi.
De fapt, motivaţia este cea care ne dă energia să pornim spre o anumită acţiune şi să continuăm până la finalizarea ei. Dacă te regăseşti în descrierea de mai sus, iată câteva strategii prin care poţi să-ţi creşti motivaţia pentru a acţiona în direcţia dorită de tine.
1. Încearcă să identifici cauza lipsei de motivaţie!
Atunci când simţi că nu mai ai motivaţie, primul lucru pe care trebuie să-l faci este să descoperi cauza stării tale. Lipsa motivaţiei poate fi cauzată de o lipsă de energie în urma unei perioade mai îndelungate de stres sau în care ai lucrat „peste puterile tale”. Astfel, corpul şi mintea îţi spun că ai făcut un exces. Nu ţi-e clar ce beneficii îţi aduce acea acţiune sau motivaţia este doar la nivel superficial, fără să existe ceva care să te împingă cu adevărat în acea direcţie.
Fie sunt prea multe lucruri de făcut, fie ştii că e nevoie de un efort foarte mare ca să ajungi la ceea ce-ţi doreşti şi, de aceea, pe plan fizic, mental, emoţional, te simţi copleşit(ă).
Nu ai suficientă încredere în tine pentru a acţiona şi preferi să rămâi în zona ta de confort.
Uneori, scăderea nivelului motivaţional poate fi un semn al depresiei, anxietăţii sau al altor tulburări emoţionale sau mentale. Dacă identifici cauza, vei şti şi ce comportamente şi strategii să adopţi pentru a-ţi creşte motivaţia şi a acţiona.
2. Stabileşte ce-ţi doreşti!
Cel mai adesea, motivaţia scăzută vine din faptul că nu ştim exact ceea ce ne dorim. De aceea, relaxează-te puţin şi apoi clarifică-ţi obiectivul, stabileşte ceea ce-ţi doreşti cu adevărat sau de ce acel lucru, obiectiv, scop, etc. este important pentru tine.
Poţi folosi în mod repetat întrebarea ”De ce ar conta pentru mine?” până când ajungi la un nivel mai profund al motivaţiei, până când simţi că ajungi la ceva ce te-ar împinge să treci la acţiune. De exemplu, lanţul gândurilor poate fi: ”Vreau să slăbesc!”. Dar: ”De ce ar conta pentru mine?” – „Pentru că vreau să arăt mai bine”. Dar: ”De ce ar conta pentru mine?” – ”Pentru că astfel corpul meu este mai sănătos”. Dar: ”De ce ar conta pentru mine?” – ”Pentru că asta îmi spune că mă iubesc mai mult”. Dar ”De ce ar conta pentru mine?” – ”Pentru că a mă iubi înseamnă a fi împlinit(ă)” etc.
Uneori, lipsa de motivaţie poate apărea şi pentru că scopul pe care-l urmărim nu este suficient de provocator, de ”înalt”. Dacă eşti o persoană care ţinteşte foarte sus, redefineşte-ţi obiectivul astfel încât să te provoace, dar evaluează-ţi şi resursele pe care le ai pentru a-l putea atinge.
La fel de important este să-ţi transformi dorinţa sau scopul în comportamente specifice şi măsurabile. Atunci când ne punem în minte scopuri prea largi de tipul: ”Să mănânc mai sănătos”, creierul nu percepe prea bine ce are de făcut. Am putea să reformulăm mai specific şi măsurabil prin: ”În următoarea lună voi mânca fructe de două ori pe zi”. Aşadar, gândeşte-te cum îţi poţi defini scopul mai bine.
3. Ghidează-te după un program!
Atunci când n-ai suficientă motivaţie sau când te simţi copleşit(ă) în faţa multitudinii de activităţi, stabilirea unui program te poate ajuta foarte mult. Ceea ce se întâmplă este de fapt o setare mentală legată de ceea ce ai de făcut.
Aşadar, fă-ţi o listă cu activităţile pe care ai vrea să le faci săptămânal şi apoi împarte-le pe zile. Nu este nevoie ca programul să fie amănunţit pe ore, pentru că s-ar putea ca unul prea strict să te descurajeze. Dar este eficient să ştii de ai de făcut în fiecare zi şi cam cât timp îţi ia fiecare sarcină.
Este foarte important ca acest program să fie realist, adică să iei în considerare şi timpul de odihnă, de somn, de relaxare etc. pentru ca sarcinile să poată fi îndeplinite. Vei câştiga încredere şi motivaţie pe măsură ce reuşeşti să faci din activităţile programate.
4. Fă paşi mici spre acţiune!
Este o metodă care funcţionează foarte bine, în cazul în care îţi este foarte greu să începi o anumită activitate. În funcţie de complexitatea ei, recomandarea ar fi să lucrezi la acea activitate de la 10-15 minute până la câteva ore pe zi.
Sau mai bine zis, atâta timp cât îţi este confortabil şi nu devine o povară pentru tine. Cu siguranţă, chiar dacă lucrezi 10-15 minute zilnic într-o activitate, rezultatele se vor vedea după ceva timp. Însă dacă nu faci nimic în acea direcţie, vei rămâne în aceeaşi situaţie.
Poţi creşte timpul dedicat acelei activităţi în mod treptat, fie de la o zi la alta sau cu o frecvenţă de câteva zile. În funcţie de nevoile tale, îţi poţi stabili aceste creşteri de timp sau de frecvenţă.
De asemenea, strategia este foarte eficientă, pentru că uneori este suficient să începem o activitate, un proiect, o sarcină, pentru ca apoi să terminăm cu succes. Pe măsură ce observi că faci progrese, îţi va creşte motivaţia şi entuziasmul.
5. Schimbă perspectiva!
De multe ori, schimbarea perspectivei este cheia în rezolvarea dificultăţilor pe care le întâmpinăm zilnic. Dacă eşti în situaţia în care motivaţia ta este scăzută pentru că vezi totul ca pe o corvoadă, aceasta poate fi o strategie eficientă.
De aceea, observă puţin sarcina sau activitatea pe care e nevoie să o faci: ce ai putea învăţa din ea? O poţi vedea ca pe o provocare? Ce beneficii îţi aduce? Poate fi un pas în dezvoltarea ta, de orice tip?
Schimbând perspectiva, vei modifica şi felul în care te raportezi tu la situaţia respectivă şi-ţi va fi mai uşor să te îndrepţi în direcţia dorită.
6. Practică auto-compasiunea!
În cazul în care ai trecut printr-o perioadă foarte aglomerată, este normal să simţi acum că motivaţia ta a scăzut sau chiar că nu mai vrei să mai faci nimic. Probabil ţi-ai consumat de tot „bateriile” şi ai nevoie de o pauză.
De aceea, dă-ţi voie să-ţi înţelegi corpul şi mintea. Este în regulă să se întâmple acest lucru. Poţi să-ţi reîncepi activităţile treptat, folosind toate metodele de creştere a motivaţiei care crezi că funcţionează pentru tine.
Însă auto-criticismul, a vorbi dur cu tine, a-ţi vedea doar greşelile sau defectele, a te auto-învinovăţi că nu acţionezi nu reprezintă o formă de auto-motivare. Din contră, a înţelege ce ţi se întâmplă, a-ţi conştientiza limitele şi a avea un dialog interior în care să-ţi vorbeşti cu bunătate şi calm poate fi încurajator.
De exemplu, un studiu publicat în 2012 a arătat că auto-compasiunea poate contribui la creşterea motivaţiei prin îmbunătăţirea sănătăţii mentale. Practicarea auto-compasiunii reduce anxietatea, depresia sau stresul, precum şi efectele negative ale acestora.
7. Ai grijă de tine!
Legată de auto-compasiune este auto-îngrijirea personală, fără de care celelalte strategii pot da rezultate, dar nu pe termen lung.
Aşadar, este absolut necesar să ai grijă de tine pe toate planurile. Din punct de vedere fizic, de exemplu, este important să dormi cel puţin șapte-opt ore pe noapte. A mânca sănătos, a te hidrata şi a face exerciţii fizice sunt comportamente care susţin această direcţie.
La nivel psihologic şi emoţional, în fiecare zi combină sarcinile obligatorii sau cele care sunt necesare pentru atingerea obiectivului tău cu activităţi care te relaxează, fie că este vorba de lectura unei cărţi care îţi place, vizionarea unui film, ascultarea muzicii preferate, exerciţii de relaxare, dans sau plimbări prin parc, iar lista poate continua. Plimbarea printr-un parc sau prin natură are un efect de calmare. Oboseala mentală poate fi redusă prin a mersul pe jos în natură aproximativ un kilometru, lucru confirmat de rezultatele unei cercetări conduse de Peter Aspinall în 2013.
De asemenea, ori de câte ori ai atins un anumit nivel în îndeplinirea obiectivului tău este recomandat să-ţi oferi mici recompense: mănâncă ceva bun sau cumpără ceva (doar) pentru tine.
8. Apelează la un specialist!
Dacă nici una dintre strategiile de mai sus nu funcţionează, ai putea să apelezi la un psiholog sau un specialist care să te ghideze mai bine spre a-ţi atinge scopul. Mai mult, atunci când este implicată şi o a doua persoană în ”proiectul” nostru, avem tendinţa să devenim mai angajaţi, mai motivaţi, mai dornici de acţiune.
De asemenea, un specialist te poate ajuta să depăşeşti mai uşor depresia sau anxietatea, dacă observi că aceasta este cauza lipsei tale de motivaţie.
Fie că foloseşti una, mai multe sau toate strategiile descrise, important este să le practici constant şi vei observa schimbările în creşterea motivaţiei tale în a-ţi atinge scopul.