În următoarele 5 minute vei afla:

– Ce procent dintre persoanele afectate de anxietate apelează la tratament.
– Cum să-ți gestionezi emoțiile negative


Indiferent dacă anxietatea te afectează la nivel fizic sau te ține treaz ore întregi noaptea, în mod evident e o experiență foarte neplăcută, iar efectele sale au consecințe uneori nebănuite, pentru că îți poate influența aproape toate planurile vieții.

1. Amintește-ți că rolul primar al anxietății e unul extrem de util

Anxietatea este o trăire firească și sănătoasă deoarece are rolul de a te avertiza în legătură cu potențialele pericole. Dacă nu ai simți frică, n-ai fugi dintr-o clădire în flăcări sau nu te-ai asigura înainte să traversezi strada. 

Însă, din păcate, această anxietatea poate apărea și în lipsa vreunui stimul. Sunt contexte în care mintea și corpul pot reacționa ca și cum te-ai afla într-o situație de viață și de moarte, cu toate că, de fapt, tu nu ești în niciun pericol. 

Când trebuie să ții un discurs în public sau când te întâlnești cu cineva te poți trezi că încolțit de anxietate, deși niciunul dintre aceste contexte nu te poate răni cu adevărat. Cheia gestionării ei este să înveți să discerni între alarmele reale și cele false. 

Simpla observație că trupul și creierul tău reacționează într-un mod exagerat în fața unei situații inofensive ar trebui să fie suficientă pentru a te mobiliza să te controlezi. Să înțelegi că nu te afli într-un pericol real, să-ți oprești rotația beculului de alarmă suficient cât să poți depăși momentul și să fii productiv.

2. Acceptă că anxietatea te afectează în plan emoțional, cognitiv și fizic

Cei mai mulți oameni privesc anxietatea ca pe o emoție, însă ea îți afectează, în egală măsură, atât creierul cât și corpul.

Când te afli într-o stare de panică, tentația e să te concentrezi asupra unor lucruri care îți alimentează chiar și mai mult anxietatea. S-ar putea să te lași copleșit de amintirea unor întâmplări neplăcute din trecut sau să-ți construiești tablouri cataclismice legate de viitor.

Iar corpul tău va reacționa în consecință. Tensiunea crește, la fel și ritmul cardiac, poți începe să respiri mai repede sau să transpiri abundent. Aceste reacții au menirea de a te pregăti să reacționezi (reacția fight or flight, care, în caz de pericol, te ajută să decizi dacă trebuie să fugi sau să lupți).

Dacă vei reuși să-ți stăpânești mintea și corpul atunci când te simți anxios, îți va fi mult mai ușor să faci față unor situații care îți provoacă panică. 

3. Înțelege că anxietatea nu este mereu rațională

Este simplu să te gândești că, dacă te simți anxios, înseamnă că probabil ești în pericol, însă, anxietatea nu este întotdeauna rațională. 

Nu este imposibil să ai un atac de panică atunci când ești acasă, teafăr și ferit de pericole. Sau să simți cum îți sare inima din piept când lucrezi la birou. Reacția pe care o ai în momentul în care simți că anxietatea ia proporții catastrofale poate determina durata și intensitatea trăirii. 

Dacă intri în panică și te convingi că nu poți face față emoției sau că anxietatea probabil prevestește un eveniment neplăcut, iminent, nu faci decât să te alimentezi singur cu adrenalină. 

În schimb, dacă o accepți – în loc să te lupți cu ea – s-ar putea să te eliberezi de starea negativă mai repede. E necesar să accepți că panica e inconfortabilă dar să-ți reamintești încontinuu că ai capacitatea de a tolera neplăcerea pe care ți-o cauzează. 

4. Schimbă mediul pentru a ameliora simptomele anxietății

O cale de a face față anxietății este influențarea mediului. Dacă vei schimba contextul, probabil că se va schimba și felul în care te simți. 

Însă, contează foarte mult și modul în care acționezi asupra mediului, pentru că acesta poate fi unul sănătos sau unul nesănătos. 

Evitarea, spre exemplu, e un mecanism de coping destul de comun. Evitând facturile, nu o să te panichezi pentru moment. Însă, dacă nu-ți plătești datoriile, s-ar putea să ai probleme pe termen lung – iar asta îți poate croniciza anxietatea. 

Să eviți o persoană care te critică tot timpul sau să lipsești de la un eveniment social stresant ar putea fi modalități foarte sănătoase de a face față fricii. 

Gândește-te ce acțiuni asupra mediului ți-ar putea reduce stresul și ți-ar îmbunătăți calitatea vieții pe termen lung.

5.  Calmează-ți anxietatea evaluându-ți starea emoțională

În loc să acționezi asupra mediului, ai putea încerca să-ți gestionezi anxietatea schimbând felul în care reacționezi tu la factorii stresanți.

Tehnicile de coping sănătos pot include plimbările, meditația sau exercițiile de respirație profundă, care îți pot calma mintea și corpul.

Macanismele de coping nocive presupun și să faci lucruri care să-ți mascheze temporar emoțiile, cauzându-ți noi probleme (sau accentuându-le pe cele vechi) – cum ar fi să apelezi la mâncare sau la alcool ca modalități de calmare, sau să te abandonezi în fața televizorului, ignorându-ți responsabilitățile. 

E important să examinezi tehnicile care te ajută să faci față emoțiilor dificile. Nu uita că pentru toți e loc de mai bine atunci când vine vorba de căi mai sănătoase de a gestiona situațiile anxiogene. 

6. Identifică momentul în care anxietatea te împiedică să funcționezi

Tulburările din sfera anxietății includ afecțiuni precum tulburarea de panică, anxietatea socială, tulburarea de panică generalizată și tulburările anxioase induse de consumul de substanțe sau de medicamente.

Anxietatea devine o tulburare a sănătății mintale diagnosticabilă atunci când are un impact negativ asupra vieții unei persoane, fie că ne referim la viața sentimentală, personală sau profesională.

Evitarea angajamentelor sociale, irascibilitatea manifestată în relații, determinată de anxietate, absenteismul de la locul de muncă sau insomnia sunt doar câteva dintre semnele care indică o tulburare anxioasă. 

7. Nu ezita să ceri ajutor specializat

Anxietatea este una dintre cele mai frecvente tulburări psihice, și cu toate astea, cu cea mai mică rată de tratament.

  The Anxiety and Depression Association of America estimează că, aproximativ 18% din totalul populației americane suferă de tulburări din sfera anxietății. Cu toate astea, numai 36% dintre cei afectați apelează la un tratament pentru anxietate. 

Un studiu efectuat în Australia a descoperit că, în medie, o persoană care suferă din cauza anxietății așteaptă aproximativ 8 ani pentru a recurge la tratament. 

Este foarte trist că oamenii atinși de această tulburare amână atât de mult să apeleze la specialist, pentru că anxietatea este o afecțiune tratabilă, iar tratamentul poate fi medicamentos, psihoterapeutic sau o combinație între cele două. 

Citește și:

5 blocaje care se care se pot depăși prin hipnoză

De ce trebuie să-ți explorezi fricile

Author(s)

  • Amy Morin

    autoare, speaker, editorialist Forbes, expert în parenting

    Amy Morin este psihoterapeut, speaker, autoare. Printre cărțile semnate de ea se numără 13 Things Mentally Strong People Don't Do și 13 Things Mentally Strong Parents Don't Do. Amy este un speaker de succes care a ținut unul dintre cele mai populare discursuri TedX din toate timpurile. Colaborează constant cu Forbes, Inc. și Psychology Today.